ROMÂNIA PLUS - Peşteri celebre; Preţ: 6.00 RON

Cãlãtorie în pântecul Mamei Geea În România existã mii de peşteri rãspândite pe tot arealul ţãrii şi probabil cã alte zeci aşteaptã sã fie descoperite. Cel ce viziteazã o peşterã este marcat nu numai de sãlbãticia naturii de care este înconjurat, dar are parte şi de o privelişte fascinantã: sãli şi galerii imense, râuri subterane, lacuri cu ape cristaline, dar în special de creaţia de mii de ani a apei, concretizatã prin superbe concreţiuni albe ca neaua sau colorate în diverse nuanţe, creând o atmosferã feericã, de basm. Peşterile au fost în zorii civilizaţiei un refugiu pentru oamenii vremurilor de demult, care şi-au lãsat amprenta în aceste locuri, nu numai prin uneltele şi armele pe care le foloseau dar şi prin creaţii artistice concretizate prin forme de artã rupestrã de o rarã frumuseţe şi care reprezintã faza incipientã a formãrii unor credinţe mitice. De altfel, cavitãţile subterane au reprezentat un loc de refugiu sigur în timpul conflagraţiilor dar şi adãpost pentru proscrişi, fie ei haiduci sau tâlhari de drumul mare. Peşterile sunt veşnice generatoare de mituri şi legende. Aici este tãrâmul fiinţelor fabuloase (vâlve, zmei, balauri, spiriduşi, solomonari, diavoli), este locul de accedere pe tãrâmul de dincolo, fie cã acesta este infernul sau o altã lume, este locul de refugiu în meditaţie al zeilor (Zalmolxis), al eroilor populari (Iorgu Iorgovan) sau al personajelor istorice mitizate (Traian, Darius etc.). Tot peşterile sunt considerate drept ascunzişul ideal al comorilor şi tezaurelor fabuloase, fapt care i-a atras de secole, ca un adevãrat magnet, pe cãutãtorii de comori. Cercetarea speologicã aduce mari servicii cunoaşterii umane. Cunoaşterea modului de formare al peşterilor ne ajutã la înţelegerea modificãrilor climatice survenite de-a lungul mileniilor. Cercetarea şi descoperirea fosilelor ne ajutã sã înţelegem mai profund fauna vremurilor de demult. Biospeologia („invenţie” 100% româneascã, iniţiată de marele zoolog Emil Racoviţã) ajutã la descoperirea de noi specii, unele trãind în condiţii extreme; nici nu e de mirare cã exobiologii se apleacã tot mai mult asupra acestor minuscule vietãţi subterane pentru a înţelege mai bine posibilitatea apariţiei şi evoluţiei vieţii pe alte planete! Drum bun în adâncurile pãmântului! Exemplu: Padiş – Cetãţile Ponorului Reţeaua subteranã din Lumea Pierdutã. Acces din comuna Arieşeni (jud. Alba) (D5). Este o reţea subteranã lungã, însumând 2.437 m având o denivelare totalã de 170 m. Existã numeroase avene, cel mai mare fiind Avenul Negru care se deschide cu o imensã gaurã ovalã de 50 m diametru. Existã numeroase galerii şi sãli de mari dimensiuni (ex: „Sala Confluenţei” de 8-10 m lãţime). Aceastã reţea este consideratã una dintre cele mai interesante sisteme endocarstice din România.