Listeaza

Localităţi de interes turistic din afara traseelor

 

 

Localităţi de interes turistic din afara traseelor

Agapia. Acces spre sud, de pe Traseul IX din oraşul Târgu Neamţ (8 km). Sat. Este un centru renumit de încondeiere a ouălor de Paşti. Aici se află Mănăstirea Agapia cu biserica „Sf. Arhangheli” construită între 1642-1647 şi pictată de Nicolae Grigorescu (1858-1860) cu turn-clopotniţă din 1823, o bibliotecă cu peste 15.000 de cărţi rare şi un muzeu de artă religioasă. Schitul „Agapia Veche” cu biserica din lemn „Adormirea Maicii Domnului” (1780), Mănăstirea Văratic cu biserica „Adormirea Maicii Domnului” construită la înc. sec. XIX cu un valoros muzeu de artă religioasă, fiind şi un centru de ţesut covoare şi veşminte bisericeşti, aici aflându-se şi mormântul poetei Veronica Micle. Bisericile „Schimbarea la Faţă” (1847), „Sf. Ioan Botezătorul” (sec. XIX) şi casa Lahovari (sec. XIX) în Văratec. Rezervaţiile forestiere legendare „Pădurea de Argint” (1,3 ha – mesteceni) şi „Codrii de Aramă” (9,4 ha – pădure de goruni seculari).    

Baia. Acces spre est, de pe Traseul V din municipiul Fălticeni (10 km). Sat. Este fostă capitală a Moldovei, locul unde Ştefan cel Mare l-a învins pe Matei Corvin (1467). Aici se află ruinele bisericii catolice „Sf. Fecioară” (înc. sec. XV) ctitorită de Doamna Margareta, soţia lui Alexandru cel Bun, Biserica Albă datând din 1467 şi atribuită lui Ştefan cel Mare şi biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1532) ctitorită de Petru Rareş, cu remarcabile picturi interioare şi exterioare (1535-1538). 

Broşteni. Acces spre sud, de pe Traseul I din municipiul Vatra Dornei (49 km). Oraş. Pe arealul oraşului se află Mănăstirea Rarău cu biserica „Sf. Ioan Bogoslavul”, ctitorită de Petru Rareş în 1541-1546, drept mulţumire că în timpul surghiunului la cetatea Ciceu (1538), călugării i-au adăpostit soţia şi copiii, precum şi numeroase izvoare de ape minerale carbogazoase, bicarbonatate şi feruginoase.

Ceahlău. Acces spre vest, de pe Traseul IX din extremitatea nordică a Lacului de acumulare Stejaru (Bicaz) (10 km). Aici se află Mănăstirea Durău (de călugări) ctitorită de o fiică a lui Vasile Lupu în sec. XVII cu biserica „Buna Vestire” (1830-1835) pictată în ceară de Nicolae Tonitza, „Patul Cnejilor” datând din sec. XVII o biserică fortificată cu turnuri de observaţie datând din 1676 şi biserica din lemn „Sf. Voievozi” (1831) în Bistricioara. Aproape se află Staţiunea climaterică Durău (800 m. alt.) principala cale de acces acces în Parcul Naţional Ceahlău, cascada Duruitoarea, o rezervaţie floristică şi faunistică şi pârtii de schi amenajate. 

Ciprian Porumbescu. Acces spre est, apoi spre sud, de pe Traseul I din municipiul Gura Humorului (18 km). Sat. Aici putem vizita Casa memorială şi muzeul compozitorului Ciprian Porumbescu şi biserica „Adormirea Maicii Domnului” construită în 1714 şi pictată în 1867 de Epaminonda Isăcescu.

Cucuteni. Acces spre nord, de pe Traseele VI şi VIII din oraşul Târgu Frumos (10 km). Sat. Pe Dealul Cetăţuia (satul Băiceni) s-au descoperit vestigii neolitice datând din mileniile 4-3 î.Hr. care au dat numele „Culturii Cucuteni“, constând din vase de ceramică pictată, figurine feminine cu torsul plat pictate şi incizate precum şi un mormânt conţinând un tezaur traco-getic din aur din sec. IV î.Hr. (coif, brăţări, aplice, etc.). Se mai pot vizita biserica de lemn „Sfântu Treime “ (1808) în satul Băiceni, casele familiei Cantacuzino (sec. XVII-XVIII) biserica „Schimbarea la Faţă“ (1777) şi biserica „Sfinţii Voievozi“ (1804).

Dorna Candrenilor. Acces spre vest, de pe Traseul I din municipiul Vatra Dornei (8 km). Sat. Aici se află cunoscuta staţiune balneoclimaterică Poiana Negrii (alt. 885 m.) cu ape minerale de masă carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, hipotone şi un valoros nămol de turbă cu remarcabile proprietăţi terapeutice. Este şi un extrem de activ centru de artizanat (cojoace, bundiţe, chimire) în Coşna. Aici se află şi o mlaştină de turbă cu vegetaţie tipică (în Coşna).Este şi un punct de plecare în Parcul Naţional Căliman.

Fundu Moldovei. Acces spre nord de pe Traseul I din satul Pojorâta (8 km). Sat. În acest frumos sat, renumit centru artizanal (construcţia instrumentelor populare şi executarea de ţesături şi cusături populare) se află Schitul de călugări „Orata” ctitorită în 1953 de familia Ponohaci şi biserica din lemn „Sf. Nicolae” construită în 1800.

Izvoarele Sucevei. Acces spre nord de pe Traseul I din satul Pojorâta (44 km). Sat. Aflat la graniţa cu Ucraina, din acest sat montan extrem de pitoresc unde se păstrează tradiţiile strămoşeşti ale huţulilor, se pot face excursii de neuitat în Obcinele Feredeului şi Mestecănişului.

Mirceşti. Acces spre nord, de pe Traseul VII şi X din municipiul Roman (18 km). Sat. Aici se află Muzeul memorial „Vasile Alecsandri“, adăpostit în casa familiei (construită în 1865), monument arhitectural, având în curte vechea casă a vornicului Alecsandri (tatăl poetului) şi mausoleul lui Vasile Alecsandri (realizat în 1929 de arhitectul Nicolae Ghika-Budeşti), biserica „Sfinţii Voievozi“ (1809) şi biserica „Adormirea Maicii Domnului“ (1857).

Mitocu Dragomirnei. Acces spre nord de pe Traseul IV din municipiul Suceava (10 km). În acest sat se află Mănăstirea de maici Dragomirna (1602-1609) fortificată cu ziduri şi turnuri de apărare între 1627-1735, având în incintă „Biserica mică” (1602) în stil arhitectonic muntenesc şi „Biserica mare” (1608-1609) cu o turlă înaltă de 42 m sculptată cu motive florale şi geometrice în stil caucazian şi remarcabile picturi în frescă realizate de meşterii Crăciun, Mătieş, Ignat şi Gligorie; muzeu de artă religioasă. Aici mai putem vizita biserica din lemn „Cuvioasa Paraschiva” construită între 1792-1794, cu o catapeteasmă pictată de Ionuţ Burdujeni în 1796 şi biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1822).

Moldova-Suliţa. Acces spre nord de pe Traseul I din satul Pojorâta (31 km). Sat. Aici se află valoroasele rezervaţii botanică „Tinovu Găina” cu relictul glaciar mesteacănul pitic şi mixtă „Răchitişu Mare” (177,5 ha) cu plante rare (strugurii ursului). Aici găsim şi o păstrăvărie şi o celebră herghelie cu cai din rasa huţul.

Paşcani. Acces spre est de pe Traseele VII şi VIII din oraşul Târgu Frumos (25 km). Municipiu. În oraş putem vizita biserica „Sf. Arhangheli” construită în 1664, Casa Cantacuzino-Paşcanu datând din 1640-1650 şi Casa natală a lui Mihail Sadoveanu.

Războieni. Acces spre nord, de pe Traseul VIII şi IX din municipiul Piatra Neamţ (21 km). Aici a fost locul unde oastea lui Ştefan cel Mare a fost înfrântă de cea a lui Mohamed II în data de 26 iulie 1476. În cinstea eroilor căzuţi în bătălie, domnitorul a ctitorit biserica de mari dimensiuni „Sf. Arhangheli” (1495-1496); pictată în sec. XIX. Aici se află şi biserica „Sf. Gheorghe” (1740) (în Valea Mare).

Roznov. Acces spre sud-est, de pe Traseul VIII şi IX din municipiul Piatra Neamţ (14 km). Oraş. Aici putem vizita un frumos parc dendrologic de 3 ha cu numeroase exemplare seculare de stejar, fag şi castan, biserica „Sf. Nicolae” ctitorită în 1759 de marele logofăt Nicolae Ruset-Roznoveanu şi o biserică în stil rusesc construită în 1884-1892, cu picturi datând din 1890-1892.

Ruginoasa. Acces spre est, de pe Traseele VII şi VIII din oraşul Târgu Frumos (14 km). Sat. Aici putem vedea un han datând din sec. XVIII, modificat în sec. XIX şi refăcut în 1905, biserica „Adormirea Maicii Domnului“, construită de vistiernicul Săndulache Sturdza în stil neoclasic (datând din 1801-1805, refăcută şi de către Al.Ioan Cuza), Palatul neogotic construit tot de Săndulache Sturdza în 1811, ulterior cumpărat de Al. Ioan Cuza, fiind amenajat de doamna Elena ca reşedinţă de vară, azi Muzeu memorial „Alexandru Ioan Cuza“

Stupilcani. Acces spre sud de pe Traseul I din oraşul Frasin (13 km). Sat. Aici putem pătrunde în Codrul secular Slătiorara (rezervaţie forestieră de 393,6 ha) unde putem vedea numeroase specii de arbori şi plante rare (molidul, bradul, pinul, exemplare unicat de tisă, papucul doamnei, floarea de colţ etc.).

Şaru-Dornei. Acces spre sud de pe Traseul I din municipiul Vatra Dornei (10 km), renumit centru etnografic şi de artizanat (cojoace şi bundiţe brodate) şi staţiune balneoclimaterică de interes general cu renumite ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotone, studiate încă din 1787. În Gura Haitii putem vedea o veche moară de apă din 1890 şi un megalit gravat cu simboluri solare descoperit în 1974, aflat în casa-muzeu din Gura Haitii şi Rezervaţia „Tinovul Şaru Dornei” (35 ha) cu numeroase plante endemice. Este un important punct de plecare în Parcul Naţional Căliman, în special în mirifica rezervaţie 12 Apostoli, cu numeroase stânci megalitice cu aspect antropomorf şi zoomorf.

Ştefan cel Mare. Acces spre nord, de pe Traseul VIII şi IX din municipiul Piatra Neamţ (16 km). Sat. Aici se poate vizita un han de piatră (rateş) din sec. XVIII, Conacul Iordache Cantacuzino clădit în sec. XVII – XIX, bisericile „Sf. Gheorghe” (1636-1637) ctitorită de Vasile Lupu, „Sf. Nicolae” din sec. XVIII (în Bordea), „Trei Ierarhi” (1660) cu o clopotniţă din 1796, conacul Caragea (sec. XIX), un conac sec. XVII – XVIII şi un han din sec. XIX (în Cârligi). Se poate vizita frumoasa Rezervaţie geologică Stânca Şebeşti (bancuri de gresii dure).

Zamostea. Acces spre sud de pe Traseul IV din oraşul Siret (17 km). Sat. Aici putem vizita frumoasa rezervaţie botanică ce se întinde pe 115,3 ha unde cresc numeroase plante ocrotite ca papucul doamnei şi laleaua pestriţă şi biserica „Sf. Ioan Botezătorul” construită între 103-1811.

Zvoriştea. Acces spre sud de pe Traseul IV din oraşul Siret (22 km). Sat. Putem vedea două vechi şi valoroase biserici din lemn: biserica „Adormirea Maicii Domnului” construită în 1782 şi în satul Şerbăneşti biserica „Sf. Voievozi” datând din 1778 şi reparată în 1885 şi 1890.

Monumentele din patrimoniul UNESCO ale Bucovinei *

Arbore. Biserica Mănăstirii Arbore.

Dolhasca. Biserica Mănăstirii Probota.

Gura Humorului. Biserica Mănăstirii Voroneţ.

Mănăstirea Humorului. Biserica Mănăstirii Humor.

Pătrăuţi. Biserica „Înălţarea Sf. Cruci”.

Suceava. Biserica „Sf. Ioan cel Nou”.

Suceviţa. Biserica Mănăstirii Suceviţa.

Vatra Moldoviţei. Biserica Mănăstirii Moldoviţa.

 

 

Listeaza