Listeaza

8 TRASEE TURISTICE MAJORE

8 TRASEE TURISTICE MAJORE

DE PE MAGISTRALELE DE CĂI FERATE

 

TURISM ÎN GLASUL ROŢILOR DE TREN

… deoarece o călătorie cu trenul are un farmec aparte. Indiferent de rangul trenului sau de clasa pe care călătoreşti, poţi avea parte de surprize extrem de plăcute dacă priveşti pe geam. Dincolo de sutele de halte sau gări, unele care ţi se par de-a dreptul anonime, ţi se pot dezvălui lucruri greu de imaginat: zone extrem de pitoreşti, rezervaţii, monumente de arhitectură, centre etnofolclorice cu tradiţii superbe, ale căror existenţă abia mai pâlpâie în lumea noastră supertehnologizată. Deci, călătorule, chiar dacă eşti zorit de agitaţia acestui început de mileniu, fă un efort şi coboară chiar într-o staţie a cărei nume nu-ţi spune nimic deosebit şi vei descoperi splendori de artă, cultură şi ale naturii. Iată de ce traseele descrise de noi te invită la redescoperirea României într-o călătorie în cântecul inegalabil al glasului roţilor de tren.

 

TRASEUL 1 (Magistrala 200): BRAŞOV – SIBIU – DEVA – ARAD – CURTICI

(450 km)

Timpul total de parcurgere: 4 h 30’ cu tren accelerat,  rapid şi intercity; 10 h 30’ cu tren personal*

0 km. – BRAŞOV. Municipiu reşedinţă de judeţ. Nod de cale ferată (relaţiile 203: Zărneşti; 400: Ciceu – Deda – Dej – Baia Mare – Satu Mare; 403: Întorsura Buzăului). Cetatea (sec. XV-XVI). Bastioanele (sec. XV-XVI). Bastionul ţesătorilor (sec. XV), cel mai mare din România. Poarta Ecaterina (1559). Casa Sfatului (sec. XV-XVIII). Casa Negustorilor (1539-1545). Biserica Bartolomeu (1260) în stil gotic timpuriu. Biserica Neagră (1384-1477) cu o turlă de 65 m. şi cel mai mare clopot din România. Biserica Sf. Nicolae (sec. XV-XVI). Festivalul internaţional „Cerbul de Aur”. Muntele Tâmpa (rezervaţie complexă).

8 km. – GHIMBAV. Hm. Sat. Biserică gotică (sec. XIV – XV). Biserica „Sf. Treime” (1780) cu picturi originare. Cetate ţărănească cu biserică evanghelică de incintă (sec. XIII – XV). Case din sec. XVIII.

14 km.CODLEA. Municipiu. Hm. Cetatea construită de cavalerii teutoni (sec. XIII – XV). Biserica evanghelică cu dublă incintă fortificată (1432). Primăria veche (1829). Case vechi (sec. XVIII – XIX).

22 km – DUMBRĂVIŢA BÂRSEI. Sat. Hm. Centru etnografic. Rezervaţia (0,50 ha.) cu mlaştini eutrofe cu specii rare (bumbăcăriţa, bulbuci etc.)

27 km. – VLĂDENI ARDEAL. Sat. Hm. Muzeu sătesc.

45 km – PERŞANI. Sat. Hm. Staţiune balneoclimaterică de interes local. Izvoare cu ape minerale clorurate, bicarbonatate, sodice, hipertone.

52 km. – ŞERCAIA. Sat. Hm. Biserica fortificată (sec. XIV). Rezervaţia naturală Poiana Dumbravei (391,9 ha), poiană cu narcise, monument al naturii.

65 km. – FĂGĂRAŞ. Municipiu. Cetatea (sec. XIV – XVII). Castel-cetate (1623), fost sediu al Dietei Transilvaniei. Castel-cetate, fortificat (1650). Biserica „Sf. Nicolae” (1697) ctitorită de Constantin Brâncoveanu, cu picturi din 1721. Biserica „Sf. Treime” (sec. XVIII). Biserica reformată (1712-1715). Biserică din lemn (1990). Casa Ioan Inochentie (sec. XVIII) în stil renascentist. Muzeul Ţării Făgăraşului. Punct de plecare pe traseele montane din Munţii Făgăraş.

70 km.BECLEAN PE OLT. Sat. h. Biserică (sec. XVIII).

77 km. – VOILA. Sat. Hm. Mănăstirea de călugări Sâmbăta cu biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1657-1707) ctitorită de Constantin Brâncoveanu şi pictată de zugravii Ionaşcu şi Pană (1766); renumită şcoală şi colecţie de icoane pe sticlă. Punct de plecare pe traseele turistice din M.ţii Făgăraş.

83 km. – OLTEŢ. Sat. h. Biserică  (1717).

87 km. – VIŞTEA. Sat. h. Biserica „Sf. Arhangheli” (1489). Han (sec. XIX).

95 km. – ARPAŞ. Sat. Hm. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1794) pictată în 1815.

98 km. – CÂRŢA. Sat. h. Complex mănăstiresc cistercian (sec. XIII) cu biserică gotică (1202), cea mai veche din România. Muzeu etnografic. Bisericile „Sf. Nicolae” (1806) şi „Buna Vestire” – Streza (1818) cu turn din 1821. Punct de plecare spre M-ţii Făgăraş (lacul Bâlea, pe Transfăgărăşan).

104 km. – SĂRATA COLUN. Sat. h. Bisericile „Naşterea Maicii Domnului” (1806) şi „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” (1811).

108 km. – PORUMBACU. Sat. Hm. Centru de artizanat (prelucrarea artistică a lemnului, ţesături, cusături). Vechiul Oficiu poştal de tranzit (1756-1760).

116 km. – AVRIG. Oraş. Ruinele cetăţii medievale (sec. XIII). Biserica evanghelică (1270) în stil romanic. Biserica „Duminica Floriilor” (1755) pictată în 1762. Palatul Brukenthal (sec. XVIII) în stil baroc. Mormântul lui Gheorghe Lazăr.

127 km. – PODU OLT. Sat. Nod de cale ferată (relaţia 201: Călimăneşti – Râmnicu Vâlcea – Piatra Olt).

131 km. – TĂLMACIU. Oraş. Biserica „Cuvioasa Parascheva” (sec. XVIII) cu picturi din 1786. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (înc. sec. XIX) cu zid de incintă, în localitatea componentă Băiţa. Castelul „Turnu Roşu” (sec. XIX) în localitatea componentă Băiţa. Ruinele unui turn de pază (sec. XIII – XIV).

144 km. – SIBIU Gr. ŞELIMBĂR. Hm. Locul bătăliei câştigate de Mihai Viteazul împotriva lui Andrei Bathori (1599); monument comemorativ. Biserică evanghelică (sec. XIII). Ruinele cetăţii ţărăneşti (sec. XV). Biserica „Sf. Nicolae” (1787) în Mohu. Biserica „Sf. Maria” (1824) cu turn-clopotniţă din 1690 în Bungrad.

149 km. – SIBIU. Staţie cf. din 1897. Municipiu reşedinţă de judeţ. Fortificaţiile Sibiului (sec. XIII-XIV). Turnurile cetăţii (sec. XIV-XV). Biserica evanghelică (sec. XIII-XV) în stil gotic. Biserica spitalului (1293). Catedrala ortodoxă mitropolitană (1902-1906), construită după modelul bisericii Sfânta Sofia din Istanbul. Cazarma Kempel (sec. XV). Zidul cu arce din Pasajul Scărilor (1357-1366). Casa Artelor (1370). Primăria veche (1470-1491). Casele Johann Lula (1501-1514), Weinder (1571), Haller (sec. XVI) în stil renascentist. Hanul „La mielul alb” (sec. XVI). Palatul Brukenthal (1778-1788). Muzeul Brukenthal (cu picturi ale şcolilor flamande, germane, italiene). Muzeul Tehnicii Populare (în Pădurea Dumbrava). Monumente, statui. Teatre, filarmonică. Parcul natural „Dumbrava” (30 ha.).

164 km. – CRISTIAN SIBIU. Hm. Biserică evanghelică (sec. XIII) fortificată în sec XVI, cu puternice ziduri de incintă şi turnuri de apărare. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1795) cu picturi din 1821.

168 km. – ORLAT. Ruinele cetăţii feudale (sec. XIV – XV). Biserica „Sf. Nicolae” (1794). Fostul comandament grăniceresc (1763). Casă din lemn (1852).

171 km SIBIEL. h. Muzeu cu colecţie de icoane pe sticlă. Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” – din Grui (sec. XVII). Ruinele cetăţii Galgo (sec. XII – XIII). Biserica „Sf. Treime” (1765) pictată de Stan Zugravul (1782-1785) cu turn-clopotniţă din 1794.

179 km. – SĂLIŞTE. Hm. Renumit centru etnofolcloric (cusături, sculpturi şi pirogravuri în lemn, port popular tradiţional, case tipice, folclor muzical nealterat etc.). Muzeu (istorie şi etnografie). Biserica „Înălţarea Domnului” (1785) cu picturi originare şi fresce exterioare din 1791-1810). Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” – din Grui (sec. XVII).

184 km. – TILIŞCA. h. Biserica “Sf. Arhangheli” (sec. XVII – XVIII).

198 km. – APOLDU DE JOS. h. Biserica din lemn „Sf. Ioan Botezătorul” (1772).

202 km. – MIERCUREA SIBIULUI. Zonă viticolă. Biserica evanghelică (sec. XIII). Cetate ţărănească (sec. XVI – XIX). Biserica „Sf. Ilie” (sec XIX). Casa memorială şi bustul sculptorului Corneliu Medrea. Biserică evanghelică (sec. XIII) şi ruinele unei cetăţi feudale (sec. XV – XVI) în Dobârca.

207 km. – BĂILE MIERCUREA. h. Staţiune balneoclimaterică de interes local. Izvoare de ape minerale clorurate, sodice concentrate, iodurate, slab bromurate.

223 km. – SEBEŞ ALBA. Ruinele cetăţii (sec. XV – XVII) cu turnurile breslelor. Biserică evanghelică (sec. XIII). Biserica romano-catolică (sec. XIV – XV). Bisericile “Adormirea Maicii Domnului” (1778) şi “Învierea Domnului” (1819). Casele Roth (sec. XV), Hettz (sec. XVI – XIX), Mauksch (sec. XVI – XIX) şi Schneider (sec. XVII – XIX). Rezervaţia „Râpa Roşie”, monument al naturii (10 ha).

232 km – VINŢU DE JOS. Staţie cf. din 1897. Nod de cale ferată (relaţia 200A: Alba Iulia – Teiuş). Sat. Castelul Martinuzzi (1550) în stil renascentist. Biserica reformată fortificată (sec. XIII – XVII). Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (sec. XVIII).

247 km. – ŞIBOT. Nod de cale ferată (relaţia 206: Cugir). Sat. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (sec. XVIII).

253 km. – AUREL VLAICU. Sat. Muzeul memorial şi bustul aviatorului Aurel Vlaicu.

255 km. – GEOAGIU. hc. Staţiune balneoclimaterică de interes general. Izvoare de ape minerale bicarbonatate, calcice, slab radioactive, mezotermale (29-33 gr. C). Bază de tratament. Ştrand cu apă termală (30 gr. C). Biserica „Sf. Nicolae” (sec. XVI). Capela romanică (sec. XIII).

259 km. – ORĂŞTIE. Municipiu. Cetatea (sec. XIV – XV) cu incintă fortificată. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (sec. XVII). Biserica „Sf. Nicolae” (sec. XVIII). Sinagoga (sec. XVIII). Biserica luterană (1820). Poşta veche (1900). Muzeu. Principalul punct de plecare pe traseele montane din Munţii Orăştiei şi la cetăţile dacice Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Feţele Albe.

272 km. – SIMERIA VECHE. h. Clădirea în care a locuit generalul Bem, erou al Revoluţiei din 1848 – 1849 (sec. XVIII).

276 km. – SIMERIA. Staţie cf. din 1866. Nod de cale ferată (relaţia 202: Petroşani – Târgu Jiu – Filiaşi; relaţia 207: Hunedoara). Oraş. Castelul (sec. XIX). Parc dendrologic (70 ha), rezervaţie naturală, cu peste 550 de specii de plante, printre care magnolii, bambus, eucalipt, arborele-mamut, ienupărul de Virginia, chiparosul etc. Important centru de prelucrare al marmurei. Loc pentru practicarea sporturilor aeriene (parapantă, deltaplan).

285 km. – DEVA. Municipiu reşedinţă de judeţ. Cetatea (sec. XIII). Castelul Magna Curia (sec. XVI) în stil renascentist. Biserica ortodoxă (sec. XVIII) ctitorită de Gheorghe Cantacuzino. Biserica mănăstirii franciscane (sec. XVIII) în stil baroc. Rezervaţia naturală complexă Dealul Cetăţii (20 kmp). Staţiunea balneoclimaterică de interes local Sărata cu ape termale, sărate şi alcaline. Muzeul civilizaţiei dacice şi romane.

291 km. – MINTIA. Sat. Castelul Gyulai (din 1640). Lac de acumulare pe Mureş.

295 km. – VEŢEL. h. Sat. Numeroase izvoare minerale. Urmele castrului roman şi a aşezării civile Micia datând din sec. II - IV d.Hr. Centru etnografic pădurenesc în domeniul textil (broderii, ţesături, ţoluri), pielăriei (brâie bătute în bâte), decorativ (încrustarea în cositor a obiectelor din lemn:fluiere, carabele cimpoaielor, etc.).

298 km. – BRĂNIŞCA. Hm. Castelul „Jozsika” (sec. XVIII). Bisericile din lemn „Sf. Gheorghe” (sec. XVIII), „Naşterea Maicii Domnului (sec. XVIII), „Sf. Arhangheli” (sec. XVIII), „Întâmpinarea Domnului” (sec. XIX), „Pogorârea Duhului Sfânt” (sec. XIX), „Cuvioasa Parascheva” (1628). Centru de ceramică smălţuită în verde.

308 km. – ILIA. Nod de cale ferată (relaţia 212: Lugoj). Sat. Castelul Bethlen (sec. XVII). Casa parohială ortodoxă (sec. XVII).

314 km. – GURASADA. Hm. Sat. Biserica „Sf. Mihail” (sec. XIII) cu picturi originale, una dintre cele mai vechi din România. Rezervaţia geologică Boiu de Sus (calcare). Plantaţie de bambus.

331 km. – ZAM. Sat. Castelul baronilor Nopcea datând din sec. XVIII. Centru etnografic pentru costume populare. Festivalul anual al „dubaşilor“ (în luna decembrie). Semnalată prezenţa florii de colţ (monument al naturii).

339 km. – ILTEU. Sat. Castel (sec. XVIII) în stil neoclasic.

349 km. – SĂVÂRŞIN. Sat. Castelul regal în stil neoclasic (sec. XVIII). Parc dendrologic. Muzeu de artă. Muzeu etnografic. Rezervaţie cinegetică.

373 km. – BÂRZAVA. Sat. Rezervaţia Pădurea Runcu-Groşi cu arbori seculari de gorun şi fag (248 ha).

383 km. - CONOP. Sat. Castelul Ştefan Cicio-Pop (sec. XVIII) în stil neoclasic şi cu coloane dorice.

398 km. – RADNA. Nod de cale ferată (relaţia 213: Timişoara Nord). Mănăstirea romano-catolică „Sf. Maria” cu biserică barocă (1756-1782); altar din marmură de Carrara în stil renascentist (sec. XVII).

405 km. – PĂULIŞ. Sat. Cimitirul Eroilor şi monumentul soldaţilor români căzuţi în 1944. Parc dendrologic.

412 km. – GHIOROC. Sat. Biserica „Sf. Mucenic Dimitrie” (1793) în stil baroc. Biserica romano-catolică (1779-1781) în stil baroc.

433 km. – ARAD. Nod de cale ferată (relaţia 215: Nădlac; relaţia 216: Periam – Sânnicolaul Mare – Vâlceni; relaţia 310: Timişoara Nord; Sântana – Nădab – Ciumeghiu – Oradea; relaţia 317: Ineu – Gurahonţ – Brad). Municipiu reşedinţă de judeţ. Cetatea (sec. XVI) cu ansamblul arhitectonic în stil baroc (sec. XVIII). Primăria (mijl. sec. XIX). Teatrul vechi (1816-1817) în stil baroc. Palatul Culturii (înc. sec. XX). Casa barocă (1800). Castelul Nopcsa (înc. sec. XIX) în stil neoclasic. Catedrala ortodoxă (1852-1865). Catedrala romano-catolică (înc. sec. XX) cu o orgă renumită (1.200 de tuburi). Biserica din lemn „Sf. Petru şi Pavel” (sec. XVIII) cu valoroase picturi originale. Biserica ortodoxă sârbă (1695-1702). Pădurea Ceala şi Insula Mureşului.

450 km. – CURTICI. Oraş. Punct de trecere a frontierei spre Ungaria. Castel (1769).

 

TRASEUL 2 (Magistrala 300): BUCUREŞTI - BRAŞOV – CLUJ NAPOCA – ORADEA – EPISCOPIA BIHOR (657 km)

Timpul total de parcurgere: 10 h 30cu tren accelerat, rapid şi intercity; 14 h 45’ cu tren personal*

0 km. – BUCUREŞTI. Staţia cf. Gara de Nord din 1872. Nod de cale ferată (Relaţia 500: Ploieşti Sus – Adjud – Paşcani – Suceava – Vicşani; Relaţia 700: Urziceni – Făurei – Brăila – Galaţi; Relaţia 800: Ciulniţa – Feteşti – Medgidia – Constanţa – Mangalia; Relaţia 801: Ciulniţa; Relaţia 900: Roşiori – Craiova – Filiaşi – Caransebeş – Timişoara; Relaţia 901: Titu – Piteşti – Costeşti – Slatina – Piatra Olt – Balş – Craiova; Relaţia 902: Giurgiu – Ruse;   Capitala României. Palatul Parlamentului (Casa Poporului), 64800 mp. A doua clădire ca mărime din lume după clădirea Pentagonului. Hotel „Intercontinental” (1968-1970). Palatul Sportului (6000 locuri). Teatrul Naţional (1967-1970). Atheneul Român (1886-1888). Casa Capşa (1852). Casa Lenş-Vernescu (1820). Cercul Militar Naţional (1912). Palatul Băncii Naţionale (1884-1890). Palatul CEC (1896-1900). Palatul Cotroceni (1893). Palatul Ghica (înc. sec. XIX). Palatul Patriarhiei (1658). Palatul regal (1928-1937). Palatul Ştirbei (1833). Restaurantul Carul cu Bere (1875-1879). Arcul de Triumf (1936). Hanul lui Manuc (1808). Curtea Veche (sec. XV-XVIII). Biserica Colţea (sec. XVII). Biserica Plumbuita (sec. XVI). Biserica Doamnei (sec. XVII).

10 km. – CHITILA. Sat. Lac antropic (75 ha), loc de agrement, pescuit şi practicarea sporturilor nautice.

17 km. – BUFTEA. Sat. Biserica „Sf. Nicolae” (1809-1812). Palatul Ştirbei (sec. XIX). Rezervaţia forestieră Pădurea Râioasa (54,8 ha).

52 km. – BRAZI. Sat. Conacul Nicolau (sec. XIX).

63 km. – PLOIEŞTI. Staţie cf. din 1872. Nod de cale ferată (Relaţia 302: Târgovişte; Relaţia 304: Măneciu; Relaţia 306: Plopeni – Slănic; Relaţia 500: Ploieşti Sus – Adjud – Paşcani – Suceava – Vicşani; Relaţia 701: Urziceni – Slobozia Veche – Ţăndărei). Municipiu reşedinţă de judeţ. Palatul Culturii (1912). Casa Hagi Prodan (sec. XVIII). Biserica Domnească (1639). Casa Dobrescu (sec. XVIII). Biserica Sf. Voievozi (1628-1648) cu picturi din sec. XVIII. Muzeul petrolului. Muzeul ceasului. Acvariu. Hipodrom.

95 km.CÂMPINA. Staţie cf. din 1879. Municipiu. Biserica „Sf. Nicolae” (1714). Biserica „de la Han” (1833). Biserica „Sf. Treime” (1828). Biserica romano-catolică „Sf. Anton” (1860). Muzeul memorial Nicolae Grigorescu, cu peste 100 de picturi originale. Castelul Iulia Haşdeu (1893-1896) singurul asemenea aşezământ dedicat practicilor oculte. Lacuri sărate („Bisericii”, „Curiacu”, „Peştelui”).

101 km. – BREAZA. Oraş. Centru etnografic (covoare, broderii, ţesături, ii). Staţiune climaterică de interes general. Biserica „Sf. Nicolae” (1777) ctitorită de Alexandru Ipsilanti. Palatul Gheorghe Bibescu (1843-1848).

110 km. – COMARNIC. Staţie cf. din 1879. Oraş. Case vechi din lemn (sec. XIX – XX). Hanul vechi (sec. XIX). Centru etnografic (cioplituri din lemn, prelucrarea lânii). Punct de plecare pe traseele montane din Munţii Baiului.

114 km. – POSADA. h. Sat. Castelul Gh. Bibescu (1847). Muzeul cinegetic al Carpaţilor. Arhitectură populară tipică. Baza de agrement Izvoru Rece.

125 km. – SINAIA. Staţie cf. din 1879. Oraş. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1690-1695) ctitorită de Mihail Cantacuzino. Biserica „Sf. Treime” (1843); muzeu de artă religioasă. Castelul Peleş (1873-1914) în stil renascentist german, fosta reşedinţă de vară a regilor României; 160 de camere; muzeu de artă. Castelul Pelişor (înc. sec. XX). Cazinoul (1912). Rezervaţia complexă Aninişul de la Sinaia (1,4 ha.). Ape minerale sulfuroase, bicarbonatate, calcice, magneziene, oligominerale. Punct de plecare pe traseele montane din Munţii Bucegi. Pârtii de schi amenajate. Telecabină spre Cota 1400.

129 km.POIANA ŢAPULUI. hc. Biserică (1935-1937) ctitorită de Carol II. Punct de plecare pe traseele din M.ţii Bucegi.

132 km. – BUŞTENI. Oraş. Biserica „Naşterea Maicii Domnului” (1889) ctitorită de regele Carol I. Castelul Cantacuzino (1910) în stil neoromânesc. Ape minerale clorurate şi iodurate. Pârtii de schi amenajate. Principalul punct de plecare spre creasta Munţilor Bucegi. Telecabină spre Babele-Peştera, acces la stâncile megalitice „Sfinxul” şi „Babele”. Muzeul Cezar Petrescu.

136 km. - AZUGA. Oraş. Biserica „Sf. Treime” (sec. XIX). Troiţa ciobanilor din Săcele (sec. XIX). Case tradiţionale (sec. XIX – XX). Pârtii de schi amenajate. Punct de plecare pe traseele montane din munţii Bucegi. Renumită fabrică de bere. Important potenţial cinegetic.

144 km. – PREDEAL. Staţie cf. din 1879. Oraş. Mănăstirea Predeal cu biserica „Sf. Nicolae” (1818-1819) cu picturi originare şi clopotniţă din 1827. Important punct de plecare în excursii în Munţii Bucegi şi la numeroasele cabane montane din apropiere. Numeroase pârtii de schi amenajate cu teleschiuri, telescaune şi baby-lifturi.

154 km. – TIMIŞU DE SUS. hm. Punct de plecare în M-ţii Postăvaru şi Piatra Mare.

159 km. – TIMIŞU DE JOS. h. Punct de plecare în M-ţii Postăvaru şi Piatra Mare.

170 km.BRAŞOV. Vezi descrierea de la Traseul 1.

182 km. – BOD. Hm. Sat. Biserică evanghelică fortificată (sec. XVI). Biserica „Sf. Nicolae” (1776). Pădure de stejar.

191 km. – FELDIOARA. Sat. Cetate ţărănească (1457). Biserică evanghelică fortificată în stil gotic (sec. XVI – XVII). Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” (sec. XVIII).

194 km. – ROTBAV. h. Sat. Cetate ţărănească cu biserică de incintă (sec. XIII – XVI).

200 km. – MĂIERUŞ. hc. Sat. Biserică fortificată în stil gotic (sec. XIV – XVI). Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (sec. XVIII).

207 km. – APAŢA. Sat. Turn de cetate (sec. XIV). Peştera Bârlogul Ursului.

212 km.ORMENIŞ. hc. Sat. Ruinele cetăţii ţărăneşti (sec. XIV). Rezervaţie paleontologică (amoniţi).

230 km. – RACOŞ. Hm. Castelul Bethlen (1664). Ruinele cetăţii (sec. XVI). Biserică fortificată (1825-1831). Rezervaţia geologică Bazaltele de Racoş.

244 km. – RUPEA. Oraş. Cetatea (sec. XIII – XVII) pe o stâncă de bazalt. Cetate ţărănească (sec. XV – XVI). Biserică evanghelică în stil gotic (sec. XIV – XVI). Colecţie de covoare orientale.

252 km. – CAŢA. Hm. Sat. Cetate ţărănească (sec. XIII) cu biserică de incintă (sec. XVI). Biserica „Sf. Treime” (sec. XIX). Casele Linert (1808), Thomas Gunther (1833), Hunes (1824) şi Mathie Gheorghe (1873).

262 km.BEIA. Hm. Sat. Biserică fortificată (sec. XIV – XV) cu altar realizat de J. Stoss (1513).

271 km. – ARCHITA. h. Sat. Cetate ţărănească cu 7 turnuri impozante (sec. XV). Biserică evanghelică (sec. XIII).

284 km. – SASCHIZ. h. Sat. Ruinele cetăţii ţărăneşti de refugiu (sec. XIV) cu ziduri înalte (7-9 m.) şi turnuri de apărare. Biserica evanghelică fortificată (sec. XV) cu un turn cu ceas (1832). Cetate ţărănească (înc. sec. XV) cu biserică de incintă în stil gotic târziu cu mobilier cu intarsii (sec. XV).  

293 km.ALBEŞTI TÂRNAVA. Hm. Biserică din sec. XV, refăcută în 1721. Biserică din sec. XIX în stil gotic. Muzeul memorial „Petőfi Sandor“ datând din 1899, refăcut în 1969 (aici a murit poetul în lupta dintre revoluţionarii conduşi de generalul Bem şi armatele ruseşti).

297 km. – SIGHIŞOARA. Nod de cale ferată (Relaţa 308: Odorhei). Staţie cf. din 1898. Municipiu. Ansamblul urban medieval (sec. XIV – XVII); străzi înguste şi case tipice; zid de apărare cu turnuri şi donjoane; turnurile diferitelor bresle (sec. XIV – XVII); Turnul cu ceas (sec. XIV) înalt de 64 m. Biserica fostei mănăstiri a dominicanilor (sec. XIII – XV), cu altar baroc din 1680 şi orgă. Biserica evanghelică din Deal (sec. XII – XV) în stil romanic. Biserica evanghelică (a leproşilor) (înc. sec. XVI). Biserica „Intrarea în Biserică” (1788). „Scara şcolarilor”, din alemn, acoperită, cu 175 de trepte (1642). „Gangul babelor”, din lemn (1844). Casa Vlad Dracul (1431-1436) în care se presupune că s-a născut Vlad Ţepeş. Casa Teutsch (sec. XVII). Casa cu Cerb (sec. XVII). Pe Platoul Breitner rezervaţie forestieră cu arbori seculari. Muzee. Anual, Festivalul de artă medievală şi Festivalul „Pro-etnica”.

307 km. – DANEŞ. Hm. Castelul Bethlen în stil renascentist transilvan (1559-1589) cu turnuri de apărare rotunde, vitralii originare, acoperit cu ţiglă smălţuită în Criş. Cetate ţărănească (sec. XIV) cu biserică de incintă (sec. XV-XVI) în Daneş. Biserica „Sf. Nicolae” (1796) în Daneş. Centru viticol.

318 km. – DUMBRĂVENI. Oraş. Biserica armenească în stil baroc (sec. XVIII). Castelul Apafy în stil renascentist cu parc dendrologic (sec. XVI). Biserica catolică (1795). Biserica evanghelică (1771). Tribunalul (sec. XIX).

325 km. – AŢEL. Hm. Sat. Cetate ţărănească cu biserică de incintă în stil gotic (sec. XIV – XV).

336 km.MEDIAŞ. Municipiu. Cetatea (1480-1534) cu turnuri, bastioane şi donjoane. Casa Schuller (1588). Casa Rosenhauer (1621). Casa Schuster (1690). Casa Ştefan Ludwig Roth (1746). Cazarma husarilor (înc. sec. XIX). Şcoala piariştilor (sec. XVIII). Biserica „Înălţarea Domnului” (1826). Biserica evanghelică (sec. XV) în stil gotic. Biserica franciscanilor (1444). Biserică evanghelică fortificată (sec. XVI) în localitatea componentă Ighişu Nou. Primăria veche (1616).

346 km. – COPŞA MICĂ. Nod de cale ferată (Relaţia 206: Sibiu). Oraş. Biserică fortificată (sec. XIV – XVI). Biserică fortificată (sec. XV – XVIII).

356 km – MICĂSASA. Hm. Sat. Biserica catolică (sec. XV – XVIII). Castelul Brukenthal (sec. XVI).

376 km.BLAJ. Nod de cale ferată (Relaţia 307: Târnăveni – Praid). Municipiu. Castel (sec. XVIII). Catedrala greco-catolică „Sf. Treime” (sec. XVIII). Biserica grecilor (sec. XVIII) în stil baroc. Biblioteca documentară „Timotei Cipariu”. Grădină botanică. Complexul statuar de pe Câmpia Libertăţii, în memoria participanţilor la Marea Adunare din 1848. Centru viticol renumit.

398 km. – TEIUŞ. Nod de cale ferată (Relaţia 200A: Vinţu de Jos). Oraş. Biserica reformată în stil gotic (sec. XIII – XV). Biserica romano-catolică ctitorită de Iancu de Hunedoara. Biserica „Intrarea în Biserică” (sec. XVII).

404 km. – GÂRBOVA ALBA. h. Sat. Ruinele cetăţii medievale a Greavilor (sec. XIII – XVI). Bazilica romanică (sec. XIII).

411 km. – AIUD. Municipiu. Cetatea (sec. XIII – XVI) cu 8 turnuri de apărare. Biserica reformată fortificată (sec. XV – XVI) în stil gotic. Palatul voievodal (sec. XVI- XVII). Colegiul Bethlen (sec. XVII) cu o bibliotecă de peste 60.000 de cărţi, unele foarte rare. Biserica romano-catolică (sec. XVIII) în stil baroc. Biserica „Naşterea Maicii Domnului” (sec. XIV) în localitatea componentă Gârbova. Biserica „Sf. Treime” (sec. XVII) în localitatea componentă Măgina. Rezervaţia naturală Pădurea Sloboda. Cheile Aiudului (3 km.). Stânci calcaroase cu pereţi abrupţi. Peştera Bogzuţa. Centru viticol renumit.

431 km.RĂZBOIENI. Sat. Nod de cale ferată (Relaţia 405: Luduş – Tg. Mureş – Deda).

448 km.CÂMPIA TURZII. Municipiu. Biserica evanghelică (sec. XVII). Conace din sec. XVIII – XIX.

482 km. – COJOCNA. Hm. Sat. Staţiune balneoclimaterică de interes local. 6 lacuri sărate apărute după prăbuşirea unor mine. Lacul Durgău (2.635 mp. aM: 49 m.). Lacul Băilor (S: 2.100 mp. aM: 13,5 m.). Lacul fără Fund (S: 608 mp. aM: 0,80 m.). Lacul Plop (S: 161 mp. aM: 0,50 m.). Concentraţia în sare este de 133,8 g/l.

487 km. – APAHIDA. Nod de cf. (Relaţia 401: Dej – Salva – Ilva Mică). Biserica din lemn „Sf. Arhangheli” (sec. XIX).

500 km. – CLUJ NAPOCA. Municipiu reşedinţă de judeţ. Biserica mănăstirii Benedictine (sec. XIII-XVII). Catedrala romano-catolică Sf. Mihail (1349-1450) în stil gotic, cu picturi murale (sec. XV), portal în stil renascentist german (1528). Biserica reformată (1486) ctitorită de Matei Corvin. Statuia ecvestră a Sf. Gheorghe (1373). Biserica iezuiţilor (1718-1724) în stil baroc. Bastionul Croitorilor (1629). Palatele Teleki (sf. sec. XVIII), Tholdalagi (înc. sec. XIX). Catedrala ortodoxă (1921-1923). Casa natală a lui Matei Corvin (sec. XV), cea mai veche din oraş. Bastioanele şi turnurile breslelor (sec. XV). Vama veche (1748). Statuia ecvestră a lui Matei Corvin (1902). Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei. Grădina Botanică. Parcul etnografic din pădurea Hoia.

504 km. – BACIU TRIAJ. Hm. Sat. Conacul Bornemisza (1804). Biserică din lemn cu picturi originare (1771). Frecvente fenomene paranormale şi OZN în Pădurea Hoia-Baciu.

514 km. – NĂDĂŞEL. hc. Sat. Conacul Laszai-Filip (sec. XVIII – XIX).

520 km. – GĂRBĂU. Hm. Sat. Conacul Laszai (sec. XIX). Biserică din lemn (sec. XIX).

524 km. – MACĂU. h. Sat. Biserica din lemn „Sf. Arhangheli” (1730).

528 km. – AGHIREŞ. Sat. Castelul Bocskay (1572). Biserica reformată (sec. XIII – XV).

549 km. – HUEDIN. Oraş. Biserica reformată (sec. XVI) cu tavan casetat. Conacul Barcsay (sec. XVIII). Punct de plecate pe traseele turistice din Munţii Apuseni.

561 km. – BOLOGA. hc. Sat. Urmele cetăţii feudale cu un turn circular (sec. XIV).

564 km. – POIENI. Hm. Sat. Centru etnografic (pictură naivă, sculpturi în lemn, ţesături populare).

571 km. – CIUCEA. Biserică din lemn (1575). Muzeul Octavian Goga.

586 km. – BULZ. Sat. Muzeu etnografic cu industrie ţărănească din sec. XIX (moară de apă, piuă de bătut postav, vâltoare). Peştera cu Apă.

588 km. – STÂNA DE VALE. hc. Staţiune balneoclimaterică. Cascada Bohotei (80 m.). Rezervaţia Defileul Crişului.

598 km. – ŞUNCUIUŞ. Hm. Sat. Peştera Vântului (20,78 km.), cea mai lungă din România.

605 km. – VADU CRIŞULUI. Hm. Biserica „Sfinţii Arhangheli” (1790). Centru de ceramică populară nesmălţuită. Peştera Vadu Crişului (rezervaţie complexă). 

617 km. – ALEŞD. Oraş. Ruinele cetăţii medievale (sec. XIII). Biserică din lemn (sec. XVII). Castele din sec. XIX. Rezervaţia geologică Tinăud în localitatea componentă cu acelaşi nume.

629 km. – TILEAGD. Sat. Biserică reformată (dinainte de 1500) în stil romanic cu fragmente de pictură din sec. XIV-XV. Castelul „Teleki“ (construit înainte de 1848) în stil baroc.

652 km. – ORADEA. Nod de cf. (Relaţia 310: Ciumeghiu – Nădab – Sântana – Arad – Timişoara Nord; Relaţia 402: Săcuieni Bihor – Carei – Satu Mare – Halmeu). Municipiu reşedinţă de judeţ. Cetatea (1114 – 1131, reconstruită în 1570 – 1589). Catedrala romano-catolică „Sf. Maria” (1752-1780), în stil baroc, de dimensiuni uriaşe (78,40 m. x 40 m.), cu fragmente de fresce din sec XVIII şi XIX. Biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” (1760-1780), cu turn clopotniţă de 40 m. Palatul episcopal (1762-1770) în stil baroc, cu 100 de încăperi. Biserica romano-catolică „Sf. Ladislau” (1720-1733). Biserica Mănăstirii Ursulinelor (1772). Biserica cu Lună (1784-1790), în stil baroc, cu turn clopotniţă de 55 m.. cu un orologiu (1793) care indică fazele Lunii. Biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” (1785). Sinagoga (1877). Gara (1858). Clădirea Teatrului, în stil neoclasic (1899-1900). Primăria (1902-1903). Tribunalul (1902-1903). Episcopia greco-catolică (1900-1905) cu elemente rococo, baroce şi renascentiste. Palatul „Vulturul Negru” (1907-1908). Băile Felix şi Băile 1 Mai, cu ştranduri cu ape termale. Muzeul Ţării Crişurilor.

657 km. – EPISCOPIA BIHOR. Punct de trecere al frontierei spre Ungaria.

 

TRASEUL 3 (Magistrala 400): BRAŞOV – BAIA MARE – SATU MARE (518 km)

Timpul total de parcurgere: 8 h 45’ cu tren accelerat, rapid şi intercity; 11 h 45’ cu tren personal*

0 km. – BRAŞOV. Vezi descrierea de la Traseul 1.

7 km. – HĂRMAN. Sat. Biserica romanică cisterciană (1280-1290) refăcută în stil gotic. Cetate ţărănească (1500-1520), cuprinzând biserica şi o capelă funerară cu picturi murale gotice (1460-1470). Case vechi de sec. XVIII. Rezervaţie naturală complexă (mlaştini eutrofe).

16 km. – PREJMER. Hm. Sat. Cetate ţărănească  începută în 1427 şi terminată în sec. XVI, cu biserică evanghelică de incintă în stil gotic timpuriu cu influenţe cisterciene (1241-1250). Biserica ortodoxă „Sfinţii Apostoli “ (1769) cu elemente baroce, în viziune rustică. Case vechi din sec. XVIII. Şcoala germană (sec. XIX). Pădurea Prejmer, rezervaţie forestieră şi floristică (30 ha), adăpostind şi numeroase păsări ocrotite.

32 km. – SFÂNTU GHEORGHE. Staţie cf. din 1891. Nod de cale ferată (Relaţia 404: Covasna – Breţcu), Municipiu reşedinţă de judeţ. Biserica fortificată (sec. XIV – XV). Biserica „Sf. Gheorghe” (sec. XVIII). Biblioteca (1832). Fostul Tribunal (1870). Primăria (sec. XVIII). Conacul Szekely (1720) în localitatea componentă Chilieni. Casa cu Arcade (1812). Bazarul şi Turnul cu ceas (1870). Punct de plecare pe traseele turistice din Munţii Baraolt.  

37 km. – ARCUŞ. hc. Sat. Biserică fortificată (1568) în stil renascentist. Castelul Szentkereszthy în stil neobaroc (sec. XIX) cu parc dendrologic.

42 km. – BODOC. Sat. Izvoare minerale carbogazoase, sodice, calcice, magneziene, clorurate şi staţie de îmbuteliere a apelor minerale. Staţiune balneoclimaterică permanentă de interes local. Biserică fortificată cu portal gotic (sec XV) (în satul Olteni). Castelul „Mikó“ (1827).

53 km. – MALNAŞ BĂI. Sat. Staţiune balneoclimaterică de interes general. Ape minerale feruginoase, carbogazoase, bicarbonatate, sodice, calcice, hipotone. Mofete. Bază de tratament. Punct de plecare pe traseele montane din Munţii Baraolt şi Bodoc.

60 km – BICSADU OLTULUI. Hm. Sat. Ruinele Cetăţii Şoimilor (sec. XIV – XV). Podul natural din aglomerate vulcanice şi tufuri Piatra Găurită.

72 km.  – BĂILE TUŞNAD.  Hm. Oraş. Izvoare minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate. Băi mezotermale. Lacul Ciucaş. Piatra Şoimilor. Lacul Sfânta Ana, singurul lac de crater din România, aflat la altitudinea de 950 m. (22 ha, 7 m. adâncime maximă). Rezervaţia naturală Turbăria Mohoş cu numeroase plante endemice şi carnivore.

87 km. – SÂNCRĂIENI. Hm. Sat. Biserica romano-catolică (sec. XVII) cu zid de incintă. Capela catolică „Sf. Margareta” (sec. XV). Conacul Henter (sec. XVIII) în stil baroc. Rezervaţiile botanice Budos, Borsaros şi Tinovul Luci (6.000 mp), limita sudică a mesteacănului pitic.

95 km. – MIERCUREA CIUC. Staţie cf. din 1897. Municipiu reşedinţă de judeţ. Castelul-cetate Miko (1611 – 1621). Complexul baroc Şumuleu: Catedrala barocă (1804 – 1835) având cea mai mare statuie din lemn din lume a Fecioarei Maria, statuie făcătoare de minuni; capelele (sec. XVII – XVIII). Biserica romano-catolică „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” (sec XV – XIX), fortificată. Fostul sediu al scaunului Ciuc (1780). Fosta garnizoană de grăniceri (1786). Primăria veche (1884). Biserica „Sf. Nicolae” (1929-1935) pictată de Gheorghe Belizarie (1936). Muzeul Secuiesc al Ciucului. Patinoar artificial (4.000 locuri). Staţiunea balneoclimaterică Jigodin-Băi cu ape minerale feruginoase, carbogazoase.  

103 km. – CICEU. Nod de cale ferată (Relaţia 501: Ghimeş – Comăneşti – Adjud). Biserica catolică (sec. XIX).

105 km. – RACU. h. Sat. Biserică fortificată (sec. XIII). Conacul Cserei (sec. XVII).

131 km. – IZVORU MUREŞULUI. Hm. Sat. Staţiune climaterică. Pârtii de schi amenajate. Punct de plecare pe traseele montane din Munţii Hăşmaş şi Harghita.

141 km. – VOŞLĂBENI. Hm. Sat. Biserică ortodoxă cu clopotniţă din lemn (sec. XIX). Mlaştina de turbă După Luncă.

144 km. – ŞUGĂU. h. Peştera Şugău (350 m. pe mai multe nivele).

150 km.GHEORGHENI. Oraş. Catedrala romano-catolică în stil baroc (sec. XIII) cu tavan pictat în sec XIX. Ruinele Cetăţii Both (sec. XVI). Muzeul (1737) în stil baroc. Parc dendrologic (13 ha).

155 km. – LĂZAREA. Hm. Sat. Castelul medieval (sec. XVI – XVII) cu trei turnuri de apărare. Biserica romano-catolică (sec. XIII) fortificată în sec. XVIII. Mănăstirea franciscană (sf. sec. XVII). Capela „Sf. Anton” (1558).

162 km.DITRĂU. Sat. Biserica romano-catolică monumentală (sec. XV – XVIII) cu zid de incintă şi turn de poartă din sec XVIII.

184 km.TOPLIŢA. Oraş. Mănăstirea de călugări Topliţa ctitorită în 1924 de patriarhul Miron Cristea. Biserica din lemn „Sf. Ilie” (1842), adusă din satul Stânceni (jud. Mureş), pictată de Dumitru Belizarie (1927). Muzeu de icoane vechi, carte veche bisericească. Biserica din lemn „Intrarea în Biserică” (1658) în localitatea componentă Moglăneşti. Staţiune balneoclimaterică sezonieră. Ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, calcice, magneziene, hipotone. Bazin olimpic în aer liber cu apă mezotermală (29 grade C). 219 km. – RĂSTOLIŢA. Hm. Sat. Biserica din lemn „Sf. Nicolae” (sec. XVIII). Punct de plecare pe traseele montane din Munţii Căliman şi Gurghiu. Rezervaţia peisagistică Defileul Topliţa – Deda.

228 km. – DEDA. Sat. Nod de cale ferată (Relaţia 405: Tg. Mureş – Luduş – Războieni).

238 km. – RÂPA DE JOS. Hm. Sat. Biserica ortodoxă (sec. XVIII).

275 km. – SĂRĂŢEL. Nod de cale ferată (Relaţia 406: Bistriţa; Măgheruş Şieu – Luduş).Masiv de sare (20 ha).

279 km. – AARCALIA. hc. Sat. Castelul Bethlen (sec. XVIII). Biserică ortodoxă (sec. XVI).

281 km. – MĂGHERUŞ ŞIEU. Hm. Sat. Nod de cale ferată (Relaţia 406: Bistriţa; Lechinţa – Luduş). Castelul Rakoczi (sec. XVIII).

292 km.ŞINTEREAG. Hm. Sat. Biserică gotică (sec. XV).

300 km. – BECLEAN PE SOMEŞ. Nod de cale ferată (Relaţia 401: Salva – Ilva Mică; Dej – Apahida – Cluj Napoca). Biserica reformată (sec. XV). Castelul Bethlen (1768). Parc cu arbori seculari.

324 km. – DEJ. Nod de cale ferată Nod de cale ferată (Relaţia 401: Salva – Ilva Mică; Apahida – Cluj Napoca). Biserica „Sf. Ştefan” (sec. XV – XVI) în stil gotic târziu, cu turn înalt de 72 m. Biserica „Sf. Anton din Padova” (sec. XVIII). Biserica catolică (sec. XVIII). Sinagoga (sec. XX). Biserica din lemn „Sf. Arhangheli” (sec. XIX) cu picturi originare.

331 km.  – CĂŞEIU. Hm. Sat. Urmele castrului roman Samun (sec. III).

333 km.COPLEAN. hc. Sat. Biserica catolică (sec. XV – XVI).

348 km.GÂLGĂU. Sat. Biserică din lemn (sec. XVIII).

364 km. – ILEANDA. Sat. Biserica din lemn „Adormirea Maicii Domnului” (sec. XVII, pictată în 1796). „Sf. Arhangheli” (1833) în Răstoci.

366 km.BIZUŞA. Staţiune balneoclimaterică permanentă în Bizuşa-Băi; izvoare de ape minerale sulfuroase, bicarbonatate, sulfatate, sodice, calcice, magneziene, hipotone recomandate pentru afecţiunile hepato-biliare, a căilor urinare, afecţiunilor reumatismale etc.  

371 km.RĂSTOCI. Hm. Sat.  Biserica din lemn „Sf. Arhangheli” (1833).

382 km. – CUCIULAT. Hm. Sat. Peşteră cu picturi parietale din paleolitic.

384 km. – SURDUC SĂLAJ. Hm. Sat. Biserică din lemn (sec. XVIII).

401 km. – JIBOU. Nod de cale ferată (Relaţia 412: Zalău Nord). Oraş. Castelul Wesselenyi (sec. XVIII) în stil baroc. Grădină botanică (13 ha.). Ape minerale în Băile Jibou.

458 km. – BAIA MARE. Municipiu reşedinţă de judeţ. Fortificaţiile (sec. XV). Casa Iancu de Hunedoara (1446-1486). Biserica minoriţilor (1402) în stil baroc. Turnul Ştefan (1446-1468). Biserica „Sf. Treime” (înc. sec XVIII) în stil baroc. Parcul dendrologic (14 ha). Rezervaţia de castan comestibil cu exemplare seculare (310 ha). Muzeu de mineralogie cu numeroase flori de mină.

478 km. – ILBA. hc. Sat. Rezervaţie geologică cu andezite columnare (0,5 ha).

483 km. – SEINI. Oraş. Biserica catolică (1421). Biserica calvină (1796). Biserica „Sf. Arhangheli” (1882). Sinagoga (1904).

492 km. – APA. Hm. Sat. Biserica reformată (1640) în stil gotic, cu turn-clopotniţă. Biserica „Pogorârea Duhului Sfânt” (1848). Casă ţărănească (1853).

497 km. – MEDIEŞU AURIT. Hm. Sat. Urmele unei aşezări şi necropole a dacilor liberi (sec. III – IV). Biserică în stil gotic (sec. XV). Ruinele castelului „Lonyai” (1620-1657) în stil renascentist transilvan.

518 km. – SATU MARE. Nod de cale ferată (Relaţia 402: Halmeu; Săcuieni Bihor – Carei – Oradea. Relaţia 417 : Bixad). Staţie cf. din 1872. Municipiu reşedinţă de judeţ. Catedrala romano-catolică (sec. XVIII – XIX) în stil neoclasic. Biserica cu lanţuri (1793) în stil baroc. Biserica greco-catolică „Sf. Nicolae” (1740). Teatrul (sf. sec. XIX). Sinagoga (1889). Casa Vacsai (1798) în stil baroc şi gotic. Casa Vasile Lucaciu (sec. XIX). Palatul Dobossy (sec. XIX). Turnul pompierilor (1903-1904) înalt de 45 m. Ruinele cetăţii (sec. XVI) Staţiune balneoclimaterică sezonieră cu izvoare sulfuroase.

 

TRASEUL 4 (Magistrala 500): BUCUREŞTI – BUZĂU – BACĂU – SUCEAVA - VICŞANI (489 km)

Timpul total de parcurgere: 8 h cu tren accelerat, rapid şi intercity; 11 h 30’ cu tren personal*

0 km. – BUCUREŞTI. Vezi descrierea de la Traseul 2.

Notă: Traseul comun până la Ploieşti cu Magistrala 300. (Traseul 2).

60 km. – PLOIEŞTI. Vezi descrierea de la Traseul 2.

71 km.VALEA CĂLUGĂREASCĂ. Hm. Sat. Renumit centru viticol şi de vinificaţie (Podgoria Dealu Mare). Cramă (1777) construită din lemn, monument de arhitectură.

81 km.TOMŞANI. hc. Sat. Biserica din lemn „Adormirea Maicii Domnului” (1729).

92 km. – MIZIL. Staţie cf. din 1872. Oraş. Bisericile „Sf. Ioan” (1857) şi „Adormirea Maicii Domnului” (1865). Centru viticol şi de vinificaţie.

108 km. – PIETROASELE. hc. Sat. Renumit centru viticol şi de vinificaţie. Prelucrarea artistică a pietrei.  Urmele unui castru roman din sec. II. Locul de descoperire al „Tezaurului de la Pietroasa“ (expus la Muzeul Naţional de Istorie al României). Ruinele cetăţii lui Negru Vodă.

118 km. – BĂILE SĂRATA MONTEORU. hcv. Staţie cf. din 1872. Staţiune balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă (funcţionează neîntrerupt din 1895), tratează afecţiuni reumatismale, posttraumatice, neurologice periferice, ginecologice, etc. Complex arheologic. Punct de plecare spre vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari şi Mici, Mânăstirea Ciolanu, Tabăra de sculptură de la Măgura, etc.

128 km.BUZĂU. Nod de cale ferată (Relaţia 504: Nehoiaşu; Relaţia 702: Făurei – Ţăndăreni – Feteşti). Staţie cf. din 1872. Municipiu reşdinţă de judeţ (atestat din 1376). Complexul episcopal (1649) ctitorit de Matei Basarab. Palatul Domnesc (1710) construir de Constantin Brâncoveanu. Biserica Banu (1571). Biserica Neguţători (sec. XVII). Palatul Municipal (1869-1906) în stil italian. Parcul Crâng (10 ha) cu stejari seculari.

162 km. – RÂMNICU SĂRAT. Staţie cf. din 1881. Municipiu. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1697) ctitorită de Constantin Brâncoveanu, cu picturi de Pârvu Mutu. Biserica „Sf. Dumitru” (1708). Biserica „Sf. Spiridon” (1784). Primăria (1898). Grădina publică cu arbori seculari.

176 km. – SIHLEA. Hm. Sat. Conac (sec. XIX). Biserica „Sf. Împăraţi” (sec. XIX).

191 km. – COTEŞTI. Hm. Sat. Renumit centru viticol şi de vinificaţie. Mănăstirea de maici Coteşti cu biserica „Sf. Treime” (1720-1757).

199 km. – FOCŞANI. Municipiu reşedinţă de judeţ. Biserica „Naşterea Maicii Domnului” (1661) ctitorită de Gheorghe Ghica. Biserica Domnească (1785). Biserica fostei Mănăstiri Precista (înc. sec. XVIII) ctitorită de Constantin Mavrocordat. Biserica „Profetul Samuil” (sec. XVIII). Monumentele Unirii şi Independenţei. Rezervaţia Lunca Siretului (388 ha).

219 km. – MĂRĂŞEŞTI. Nod de cf. (Relaţia 507: Panciu; Relaţia 704: Tecuci – Barboşi – Galaţi). Staţie cf. din 1872. Oraş. Mausoleul eroilor din Primul Război Mondial (1922-1938). Biserica Adormirea Maicii Domnului” (1830-1835).

236 km. – DOMNEŞTI TÂRG. hc. Sat. Biserică (sec. XVII).

244 km.ADJUD. Nod de cf. (Relaţia: 501: Comăneşti – Ghimeş – Ciceu). Staţie cf. din 1872. Oraş. Muzeu de ştiinţele naturii.

258 km. – SASCUT. Sat. Biserica „Sf. Nicolae” (înc. sec. XIX). Conacul Elias (sec. XIX). Fabrică de zahăr din sec. XIX.

274 km. – RĂCĂCIUNI. PM. Sat. Biserica din lemn „Sf. Voievozi” (1808) cu picturi din 1877. Conacele Fomaroki (1910) şi Buzdugan (1912). Sporturi nautice pe lacul de acumulare Siret. Muzeu etnografic.

297 km. – LETEA. h. Sat. Conacul Lecca (1895).

302 km.BACĂU. Nod de cf. (Relaţia 509: Piatra Neamţ). Staţie cf. din 1872. Municipiu reşedinţă de judeţ. Biserica „Precista” (1498) ctitorită de fiul lui Ştefan cel Mare, Alexăndrel. Ruinele Curţii Domneşti. Biserica „Sf. Ierarh Nicolae” (1848). Biserici din sec. XIX. Biblioteca Judeţeană (1774), cea mai veche clădire din oraş. Parcul Canciov (24,5 ha.) Parcul Gherăieşti (36,6 ha) cu o frumoasă pădure de conifere. Observator astronomic cu planetariu.

346 km. – ROMAN. Nod de cf. (Relaţia 605: Buhăieşti). Staţie cf. din 1872. Municipiu. Ruinele cetăţii (sec. XIV – XVII). Catedrala Episcopală (1542) ctitorită de Petru Rareş. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1609). Biserica „Intrarea în Biserică” (1791-1826). Casa vornicului Done (1828). Hanul Episcopiei (mijl. sec. XVIII). Hanul Done (1830). Casa Iancu Teodoru (1850). Centru de ceramică populară.

354 km. – SĂBĂOANI. Sat. Biserica catolică „Sf. Mihail” (sec. XVI).

362 km. – MIRCEŞTI. Staţie cf. din 1869. Sat. Bisericile „Sf. Voievozi” (înc. sec. XIX) şi „Adormirea Maicii Domnului” (1875). Casa memorială şi mausoleul lui Vasile Alecsandri.

386 km. – PAŞCANI. Nod de cf. (Relaţia 517: Tg. Neamţ; Relaţia 606: Iaşi). Staţie cf. din 1870. Municipiu. Biserica „Sf. Arhangheli” (1664). Casa Cantacuzino- Paşcanu (1640-1650). Casa natală a lui Mihail Sadoveanu.

397 km.LESPEZI. Sat. Biserica „Sf. Dumitru” (sec. XIX).

403 km. – PROBOTA. hc. Sat. Mănăstirea fortificată „Sf. Nicolae” ctitorită de Petru Rareş (1530) şi pictată în 1532. Necropolă muşatină.

408 km.DOLHASCA. Nod de cf. (Relaţia 510: Fălticeni). Staţie cf. din 1869. Sat. Rateşul „Rahtivanu” (înc. sec. XIX).

432 km. – VEREŞTI. Nod de cf. (Relaţia 511: Botoşani). Staţie cf. din 1896. Biserica fortificată „Buna Vestire” (1714-1715).

450 km.SUCEAVA. Nod de cf. (Relaţia 502: Vama – Floreni – Ilva Mică). Staţie cf. din 1876. Municipiu reşedinţă de judeţ. Cetatea (sec. XIV – XVI). Biserica „Sf. Gheorghe” – Mirăuţi (1375-1391) ctitorită de Petru I Muşat. Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou” (1514) ctitorită de Bogdan III cel Chior, fiul lui Ştefan cel Mare. Biserica „Sf. Dumitru” – Domnească (1534-1535). Biserica „Învierea Domnului” (1551) ctitorită de Elena Rareş. Biserica „Sf. Nicolae” – Prăjescu (sec. XVII). Biserici din sec. XVII – XIX. Mănăstirea armenească Zamca (sec. XV). Palatul Domnesc (sec. XIV – XVII). Hanul Domnesc (sec. XVII – XVIII). Muzeul Naţional al Bucovinei. Planetariu. Punct de pornire spre localităţile cu monumente arhitectonice din nordul Bucovinei.

458 km – DĂRMĂNEŞTI. Nod de cf. (Relaţia 513: Cacica). Sat. Biserica din lemn „Înălţarea Domnului” (sec. XVIII).

480 km.DORNEŞTI. Nod de cf. (Relaţia 515: Rădăuţi – Putna – Nisipitu; Relaţia 518: Siret). Sat.

489 km. – VICŞANI. Sat. Punct de trecere al frontierei spre Ucraina.

 

TRASEUL 5 (Magistrala 600): FĂUREI – TECUCI – BÂRLAD – CRASNA – IAŞI – UNGHENI (283 km)

Timpul total de parcurgere: 6 h 30’ cu tren accelerat, rapid şi intercity; 7 h 30’ cu tren personal*

0 km. – FĂUREI. Nod de cf. (Relaţia 700: Brăila – Galaţi, Urziceni – Bucureşti; Relaţia 702: Buzău, Ţăndărei – Feteşti). Staţie cf. din 1872. Oraş. Centru viticol.

32 km. – BALTA ALBĂ. Hm. Sat. Liman fluviatil. S: 1.012 ha. aM: 4 m. V: 5,1 mil. mc. Conţine apă salmastră (101 g/l) şi o preţioasă rezervă de nămol sapropelic.

92 km. – TECUCI. Nod de cf. (Relaţia 704: Mărăşeşti, Barboşi – Galaţi). Staţie cf. din 1872. Municipiu. Numeroase biserici din sec. XIX. Clădirea fostei Bănci Naţionale (1890). Primăria veche (1897). Punctul fosilifer La Rateş (resturi de mamut, rinocer lânos etc.).

142 km.BÂRLAD. Nod de cale ferată (Relaţia 603: Fălciu ; Relaţia 703 : Galaţi). Staţie cf. din 1872. Municipiu. Urmele cetăţii de pământ (1476) ridicată de Ştefan cel Mare. Biserica „Sf. Gheorghe” (1496) ctitorită de Ştefan cel Mare. Biserica „Sf. Dumitru” (1636). Biserici din sec. XIX. Casele Iamandi, Şuţu, Miclescu, Tudori (sec. XIX). Fostul spital (1866).

150 km. – ZORLENI. Sat. Mănăstirea Bujoreni cu biserica „Izvoru Tămăduirii” (1870).

179 km.CRASNA. Nod de cf. (Relaţia 604: Huşi). Staţie cf. din 1886. Sat.

194 km. – VASLUI. Staţie cf. din 1886. Municipiu reşedinţă de judeţ.Biserica „Sf. Ioan” (1490) ctitorită de Ştefan cel Mare. Ruinele Curţii Domneşti (sec. XV). Biserica „Cuvioasa Parascheva” (sec. XVII). Biserica romano-catolică (sec. XVI). Spitalul vechi (sec. XIX). Centru viticol.

204 km. – BĂLTENI. Sat. Rezervaţie forestieră cu stejar pufos.

218 km. – BUHĂIEŞTI. Nod de cf. (Relaţia 605: Roman). Sat.

232 km. – SCÂNTEIA. Sat. Biserica „Cuvioasa Parascheva” (1636) ctitorită de Vasile Lupu.

244 km.BÂRNOVA. Sat. Mănăstirea Bârnova cu biserica „Sf. Gheorghe” (1626-1629) ctitorită de Miron Barnovschi; turn-clopotniţă din 1669.

262 km. – IAŞI. Nod de cf. (Relaţia 606: Paşcani; Relaţia 607: Hârlău; Relaţia 608: Dângeni – Dorohoi). Staţie cf. din 1870. Municipiu reşedinţă de judeţ. Biserica „Sf. Nicolae” – Domnesc (1491 – 1492), ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Biserica Mănăstirii „Galata” (1576 – 1578), ctitorie a lui Petre Şchiopul, fortificată. Biserica „Sf. Sava” (1583 – 1625). Numeroase biserici din sec. XVII – XVIII. Biserica Mănăstirii „Trei Ierarhi” (1635 – 1639), ctitorită de Vasile Lupu, remarcabil monument de arhitectură ce îmbină stilul muntenesc cu cel moldovenesc; decoraţii sculptate, ca nişte broderii în piatră, care acoperă pereţii exteriori. Catedrala romano – catolică (1782 1789), în stil baroc, cu picturi interioare executate de călugărul franciscan Giuseppe Carta din Palermo. Mănăstirea „Golia” (sec. XVI). Catedrala mitropolitană (1833 – 1839). Biserica armeano-gregoriană (sec. XIV – XIX). Casa Dosoftei (1677) în care funcţionează Muzeul tiparului. Palatul Cuza (1806). Palatul Cantacuzino-Paşcanu (sf. sec. XVII). Palatul Sturdza (1837-1848). Case vechi de la înc. sec. XIX. Clădirea Universităţii (1893-1896). Teatrul Naţional (sec. XIX). Palatul Culturii (1907-1926) în stil neogotic. Numeroase case memoriale (Ion Creangă – bojdeuca, Mihail Sadoveanu, Vasile Alexandri, Mihail Kogălniceanu, Emil Racoviţă etc.). Grădina publică Copou.

274 km. – HOLBOCA. Sat. Biserica „Sf. Nicolae” (1800-1805).

283 km. – UNGHENI. Sat. Biserică din 1830. Punct de trecere al frontierei spre Republica Moldova.

 

TRASEUL 6 (Magistrala 700): BUCUREŞTI – URZICENI – FĂUREI – BRĂILA – GALAŢI (229 km)

Timpul total de parcurgere: 3 h 30’ cu tren accelerat, rapid şi intercity; 5 h 30’ cu tren personal*

0 km. – BUCUREŞTI. Vezi descrierea de la Traseul 2.

13 km.MOGOŞOAIA. Staţie cf. din 1886. Palatul Mogoşoaia, construit de domnitorul C. Brâncoveanu (1688-1714) în 1702, fiindu-i reşedinţă de vară, monument de arhitecturaă . Muzeul de Artă Brâncovenească. Biserică (1688), monument arhitectural. Complexul sportiv şi de agrement Străuleşti. Lac (103ha).

22 km. – BALOTEŞTI. Sat. Han (sec. XIX). Biserica „Sf. Nicolae” (1763).

28 km.CĂCIULAŢI. Nod de cf. (Snagov Plajă). Hm. Sat. Palatul Ghica (1822-1828) cu parc dendrologic (15 ha).

39 km.GRECI. hc. Sat. Biserică (1859).

46 km.FIERBINŢI. Sat. Biserică (1754).

64 km. – ARMĂŞEŞTI. Nod de cf. (Relaţia 701: Ploieşti; Urziceni – Slobozia – Ţăndărei). Biserica „Sf. Gheorghe” (1787).

67 km. – BĂRBULEŞTI. h. Sat. Han (sec. XIX). Biserica „Sf. Nicolae” (1754).

71 km.URZICENI. Nod de cf. (Relaţia 701: Ploieşti; Slobozia – Ţăndărei). Municipiu. Biserici ortodoxe din sec XIX. Conace (1905 şi 1931). Prototeria (1889). Pădurea Manasia.

105 km.POGOANELE. Sat. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (sec. XIX). Rezervaţia forestieră Pădurea Vlădeanca din stejar brumăriu (1,4 ha).

129 km.RUŞEŢU. Hm. Sat. Biserică (1780). Conac (sec. XIX). Herghelie.

138 km. – FĂUREI. Vezi descrierea de la Traseul 5.

159 km. – IANCA. Sat. Bisericile „Sf. Treime” (1834) şi „Sf. Ioan Botezătorul” (1885).

188 km. – LACU SĂRAT. Sat. Lac clastocarstic cu apă sulfatată şi nămol terapeutic. S: 1,72 kmp. aM: 1 m. V: 0,2 mil. mc. Grad de mineralizare: 84%. Staţiune balneoclimaterică d

Listeaza