Listeaza

Traseul II: Mureşul, tradiţii şi obiceiuri

Traseul II

Mureşul, tradiţii şi obiceiuri

 

Târgu Mureş – Reghin – Gurghiu – Chiheru de Jos – Eremitu – Sovata – Chendu – Sighişoara – Zau de Câmpie – Târgu Mureş

 

TÂRGU MUREŞ. Municipiu reşedinţă de judeţ (atestat din 1300). Aeroport internaţional. Obiective turistice: Cetatea (1602-1653). Biserica cetăţii (1442). Catedrala ortodoxă (1933-1938). Biserica din lemn Sf. Arhanghel Mihail (1793) pictată în 1814. Palatele Tholdalagi (1762) în stil rococo, Teleki (1797-1803), Apollo (1820). Clădirile fostei Procuraturi (1789), fostei prefecturi (1748). Casele Kendeffy (1782), Haller (sec. XIX), Gorog (sec. XIX). Palatul Culturii (1911-1913) cu Sala de Oglinzi şi vitralii, picturi din folclorul local. Teatrul Naţional (1977). Biblioteca Teleki cu cărţi şi incunabule rare. Muzeul Bolyai. Statui, monumente. Muzee, teatre, filarmonică. Zoo. Complexul de agrement „Week-end”. În cetatea medieval numeroase manifestări cultural-artistice: Zilele târgumureşene, Festivalul vinului şi al tradiţiilor populare, Festivalul jocului din bătrâni etc.

REGHIN. Municipiu (atestat din 1228). Biserica evanghelică (sec. XIV) cu un turn înalt de 47 m. şi un ceas instalat în sec. XIX. Biserica „Sf. Treime” (1808) ctitorită de Petru Maior. Castel (sec. XV – XIX) în stil renascentist, înconjurat de un parc dendrologic cu specii rare, în localitatea componentă Apalina. Biserică din lemn (1774) construită din bârne de brad. Biserica romano-catolică (1781). Muzeu etnografic cu exponate în aer liber. Colecţia de ouă de păsări (una dintre cele mai mari din Europa) Ladislau Kalaber.

Gurghiu. Comună. Menţionat documentar din 1248. Ruinele cetăţii medievale. Capelă romano-catolică (sec. XVIII). Castel (sec. XVIII). Muzeu cinegetic. Parc dendrologic. Poiană cu narcise şi lalele pestriţe. Manifestarea folclorică anuală „Târgul de fete”. Acces în M-ţii Gurghiu.

CHIHERU DE JOS. sat Urisiu de Jos. Biserica Sf. Arhangheli (1747). Refăcută în 1848-1851. Pictată de Popa Gheorghe din Şendreni (1851). Icoane donate de pan Luca din Urisiu (1539). Manuscrise (sec. XVI-XVII). Cărţi rare (sec. XVIII). Clopot din 1600. Tradiţii ancestrale cu prilejul marilor sărbători creştine.

CÂMPU CETĂŢII. Centrul turistic Câmpul Cetăţii, un sat compenent al comunei Eremitu. Numele i se trage de la o veche cetate medievală, ruinată în prezent,  aflată pe vârful Tâmpa din apropiere. Păstrăvăria de aici, formată dintr-un mare număr de lacuri alimenatete de râul Nirajul Mare, traseele turistice spre piscurile munţilor Gurghiu, naturaleţea şi sălbăticia peisajelor exercită o atracţie irezistibilă pentru turiştii din zona Sovata dar şi pentru locuitorii oraşului Tg. Mureş situat la circa 40 km distanţă.

SOVATA Oraş (atestat din 1597). Casa parohială a bisericii reformate (sec. XIX). În apropiere: Biserica reformată fortificată (sec. XVI) în localitatea comuna Sărăţeni. Rezervaţie forestieră cu stejari seculari. Staţiune balneoclimaterică de interes general. Lacuri cu ape clorurate de mare concentraţie: Ursu (46.000 mp.), Aluniş (9.000 mp.), Verde (5.000 mp), Negru, Roşu, Mierlei, Şerpilor. Principalul profil al tratamentului îl reprezintă afecţiunile ginecologice şi reumatismale. Baze moderne de tratament. Punct de plecare spre localităţile turistice din „Zona sării”: Praid şi Corund.

CORUND. 16 km de Sovata. Menţionat documentar din 1333. Centru de ceramică populară smălţuită cu ornamentaţie bogată florală şi zoomorfă, glazurată în albastru şi mai rar în galben. Unicul loc din lume unde se prelucrează artistic iasca (1910). Staţiune balneoclimaterică sezonieră (tratează afecţiunile tubului digestiv şi cele hepato-biliare). Muzeu sătesc. Biserică din lemn (1723). Biserica unitariană (sec. XVI). Rezervaţie geologică (Dealul Melcului). Rezervaţie mixtă (Dealul Fârtuş).

                                                      JÓZSA JÁNOS – meşter ceramist în ceramică tradiţională de Corund/Korond. Tóbszórós országos elsődijas kerámikus a népművészet mestere. Localizare: Localitatea Corund/Korond, judeţul/megye Harghita/Hargita, str. /ut: Principală nr. 35. Tel: 004 0266-249 126; Mobil: 004 0740-761 157; E-mail: jozsa--janos@freemail.hu; jozsajanos2@freemail.hu; www.keramio.ro

CHENDU. Sat. Zonă renumită pentru împletiturile din răchită.

SIGHIŞOARA. Municipiu (atestat din 1224)  Ansamblul urban medieval (sec. XIV – XVII); străzi înguste şi case tipice; zid de apărare cu turnuri şi donjoane; turnurile diferitelor bresle (sec. XIV – XVII); Turnul cu ceas (sec. XIV) înalt de 64 m. Biserica fostei mănăstiri a dominicanilor (sec. XIII – XV), cu altar baroc din 1680 şi orgă. Biserica evanghelică din Deal (sec. XII – XV) în stil romanic. Biserica evanghelică (a leproşilor) (înc. sec. XVI). Biserica „Intrarea în Biserică” (1788). „Scara şcolarilor”, din alemn, acoperită, cu 175 de trepte (1642). „Gangul babelor”, din lemn (1844). Casa Vlad Dracul (1431-1436) în care se presupune că s-a născut Vlad Ţepeş. Casa Teutsch (sec. XVII). Casa cu Cerb (sec. XVII). Biserică evanghelică (sec. XV) în localitatea componentă Hetiur. Pe Platoul Breitner rezervaţie forestieră cu arbori seculari. Muzee. Anual, Festivalul de artă medievală şi Festivalul „Pro-etnica”.  Expoziţii permanente cu vânzare (pictură, grafică, xilogavuri, sculpturi etc.).

ZAU DE CÂMPIE. Menţionat documentar din 1339. Iazuri cu peşti fitofagi şi răpitori, loc de pescuit sportiv. Castelul „Ugron” (1911) construit după model astronomic (365 de ferestre, 52 de camere, 12 intrări, 4 turnuri etc.). Rezervaţia floristică de bujori de stepă (Paeonia tenuifolia) (2,8 ha), plantă glaciară endemică. Lacuri piscicole şi tradiţii privind prepararea peştelui (Târgul peştelui, în ultima duminică din august).

Listeaza