Listeaza

TRASEUL III: LIPOVA – ALBA ALBA IULIIA – TURDA

TRASEUL III:

LIPOVA – DEVA – ALBA IULIA – AIUD – TURDA (233 km)

Pornim din oraşul Lipova, atestat din 1245, (aflat la 42 km vest de Timişoara) unde putem vizita biserica „Adormirea Maicii Domnului” (sec. IV) şi adăugită în sec. XVIII cu picturi din 1500, atractivul şi ineditul Bazar turcesc „Sub dughene” (sec. XVII), turnul medieval (sec. XVI), ruinele cetăţii feudale Şoimoş (sec. XIII – XV), Mănăstirea romano-catolică „Sf. Maria” (sec. XVI), biserica „Buna Vestire” (sec. XVIII) în localitatea componentă Rodna şi Castelul Misici (sec. XIX). Oraşul este şi staţiune balneoclimaterică cu izvoare minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, sodice, magneziene. După 18 km ajungem în satul Conop unde putem vizita castelul Ştefan Cicio-Pop (sec. XVIII) în stil neoclasic şi cu coloane dorice. După alţi 30 km ajungem în satul Vărădia de Mureş unde putem vizita biserica din lemn „Intrarea în Biserică” construită în 1787 şi pictată în 1813 de celebrii meşteri Simion Silaghi, Nicolae Nandrolea şi Nicolae Maier din Lupşa. După numai 6 km oprim în satul Săvârşin unde putem vizita castelul regal în stil neoclasic construit în sec. XVIII înconjurat de un superb  parc dendrologic. După 10 km pe o distanţă de mai bine de 2 km traversăm o pădure de stejari seculari, iar după alţi 10 km ajungem în comuna Zam unde putem vizita castelul „Nopcsa” construit în sec. XVII şi  biserica din lemn „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” (sec. XV). După 8 km ajungem în satul Gurasada unde putem vizita biserica „Sf. Mihail” (sec. XIII) cu picturi originale, una dintre cele mai vechi din România, Rezervaţia geologică Boiu de Sus (calcare) şi plantaţia experimentală de bambus. La 6 km se află satul Ilia unde putem vedea castelul Bethlen din sec. XVII şi casa parohială ortodoxă (sec. XVII). După 10 km poposim în satul Mintia ce ascunde numeroase obiective interesante: castelul Ferencz datând din1642,  biserica reformată din sec. XVI, biserica din lemn „Sf. Ioan Botezătorul” (sec. XVIII) şi frumosul parc dendrologic. După numai 5 km ajungem în frumosul municipiu reşedinţă de judeţ, Deva, atestat din sec. XIV (punct de legătură cu Traseele V, VI şi VIII). Oraşul este dominat de ruinele cetăţii medievale (sec. XIII) de care se leagă frumoasa legendă a lui Kőműves Kelemen, izbitor de asemănătoare cu cea a Meşterului Manole. Mai putem vizita castelul Magna Curia (sec. XVI) în stil renascentist, biserica ortodoxă (sec. XVIII) ctitorită de Gheorghe Cantacuzino, biserica mănăstirii franciscane (sec. XVIII) în stil baroc şi Rezervaţia naturală complexă Dealul Cetăţii (20 kmp.). Nu trebuie să ocolim Muzeul de ştiinţele naturii care are o bogată colecţie de fosile de dinozauri, animale care în Cretacic au trăit în acest areal şi nici Muzeul civilizaţiei dacice şi romane cu valoroase exponate datând din perioada daco-romană. În preajma oraşului se află staţiunea balneoclimaterică de interes local Sărata cu ape termale, sărate şi alcaline. După 11 km ajungem în oraşul Simeria atestat din 1866. Aici putem vizita castelul  din sec. XIX şi clădirea în care a locuit generalul Bem, erou al Revoluţiei din 1848 – 1849 (sec. XVIII), în localitatea componentă Simeria Veche. Dar cel mai important punct de interes este superbul parc dendrologic care se întinde pe 70 ha, rezervaţie naturală, cu peste 550 de specii de plante, printre care magnolii, bambus, eucalipt, arborele-mamut, ienupărul de Virginia, chiparosul etc. Este şi un important centru de prelucrare al marmurei. Aici este un loc extrem de apreciat de practicanţii sporturilor aeriene (parapantă şi deltaplan). La 14 km de Simeria se află municipiul Orăştie atestat din 1226. În oraş putem vizita cetatea medievală (sec. XIV – XV) cu incintă fortificată, biserica „Adormirea Maicii Domnului” (sec. XVII), biserica „Sf. Nicolae” (sec. XVIII), sinagoga (sec. XVIII), biserica luterană (1820) şi Poşta veche (1900). De aici merită să facem o deviere şi, în pofida unui drum nu lung (50 km) dar greu să ne avântăm în Munţii Orăştiei pentru a vizita complexul de cetăţi dacice, intrate în patrimoniul UNESCO. Complexul de sanctuare de la Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a statului dac, se află în Munţii Şureanu (Orăştiei) din Carpaţii Meridionali. Cetatea dacică (sec. III î.Cr. – sec. II d.Cr.) se află pe un platou terasat la peste 1.200 metri altitudine. Are zidurile groase şi porţile monumentale. În centrul cetăţii puternic fortificate se află incinta sacră. Există patru sanctuare pătrate, ale căror urme de coloane se mai văd şi acum. Pe lângă acestea se află două sanctuare rotunde dintre care cel mai incitant este „Marele sanctuar rotund”, fiind format dintr-un inel din pietre, un cerc din stâlpi de lemn de înălţimi diferite, iar în interior, o „potcoavă” formată tot din stâlpi din lemn. Cercetările au dovedit că sanctuarul era un complex calendar şi observator astronomic de o mare precizie, stabilind durata exactă a anului, precum şi principalele date astronomice legate de ciclurile agrare şi cultice. În incinta sacră se află şi un disc de gresie, „Soare de andezit”, care potrivit istoricilor folosea la ritualurile de sacrificii (inclusiv umane). Aici este identificat de legende şi miticul Kogaionon, sălaşul sacru al zeului dac Zalmoxis. Capitala dacică era apărată de o serie de fortificaţii puternice din Munţii Orăştiei, de fapt aşezări umane fortificate (Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie, Feţele Albe etc.). În această zonă mai este vie legenda despre comorile fabuloase ale dacilor. Aşa cum se ştie, după cucerirea Daciei, Imperiul Roman s-a îmbogăţit datorită prăzii fără precedent pentru acea vreme: 164 tone de aur şi 331 tone de argint. De-a lungul timpului s-au mai găsit numeroase tezaure, printre care multe constând din kosoni de aur, extrem de valoroşi. Potrivit aceloraşi legende, aurul capturat n-a reprezentat decât o fărâmă a legendarului tezaur al lui Decebal despre care se spune că a fost îngropat în albia râului Sargetia din apropierea Sarmizegetusei, deviind râul, ascunzând comoara, după care au redirecţionat apele pe cursul normal. Şi în prezent zona este frecventată de numeroşi căutători de comori. Revenim pe traseu şi după 31 km ajungem în satul Vinţu de Jos unde se află castelul Martinuzzi construit în 1550 în stil renascentist, biserica reformată fortificată (sec. XIII – XVII) şi biserica „Adormirea Maicii Domnului” (sec. XVIII). La numai 3 km se află fosta capitală a Transilvaniei, vechiul oraş şi actualul municipiu reşedinţă de judeţ Alba Iulia (punct de legătură cu Traseul VII) atestat din sec. XI. Dintre numeroasele obiective turistice de maximum interes vă recomandăm să vizitaţi cetatea Alba Carolina (1714-1733), Catedrala Sf. Mihail (1246-1291), în stil gotic, ce adăposteşte sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, Catedrala Reîntregirii (1921-1922), loc de încoronare a regilor României, Palatul Princiar (sec. XIII-XVIII), Palatul Apor (sec. XVII), Biblioteca Batthyaneum cu mii de cărţi rare, printre care şi „Codex Aureus” (sec. VIII), 596 incunabule, etc. şi Muzeul Naţional al Unirii cu valoroase colecţii de istorie veche, medievală, modernă şi contemporană. Şi nu trebuie uitat că Alba Iulia este şi un centru viticol extrem de apreciat. Părăsim oraşul şi după 8 km ajungem în satul Sântimbru unde se află biserica reformată construită în sec. XIII şi rezidită în 1442 de Iancu de Hunedoara şi care păstrează picturi din sec. XV. După alţi 8 km ajungem în oraşul Teiuş, atestat în 1290, unde vizităm biserica reformată în stil romanic (sec. XIII – XV), biserica romano-catolică în stil gotic ctitorită de Iancu de Hunedoara în 1442-1446 şi biserica „Intrarea în Biserică” ctitorită în 1606 de curteanul lui Mihai Viteazul, Mihail Raţ, şi care a fost pictată între 1790-1791 de meşterii Gheorghe şi Simion. După 11 km ajungem în străvechiul municipiu Aiud, atestat din 1299, unde există numeroase obiective turistice importante: cetatea  din sec. XIII – XVI cu 8 turnuri de apărare, biserica reformată fortificată (sec. XV – XVI) în stil gotic, Palatul Voievodal (sec. XVI- XVII), Colegiul Bethlen (sec. XVII) cu o bibliotecă de peste 60.000 de cărţi, unele foarte rare, biserica romano-catolică (sec. XVIII) în stil baroc, biserica „Naşterea Maicii Domnului” (sec. XIV) în localitatea componentă Gârbova, biserica „Sf. Treime” din sec. XVII în localitatea componentă Măgina, Rezervaţia naturală Pădurea Sloboda şi Cheile Aiudului (3 km.) cu stânci calcaroase cu pereţi abrupţi unde se află şi Peştera Bogzuţa. După ce trecem prin satul Mirăslău unde se află monumentul dedicat victoriei lui Mihai Viteazul împotriva lui Georgio Basta în 1600, după 16 km facem o deviere de 5 km, în dreptul satului Unirea, pentru a ajunge în oraşul Ocna Mureş, atestat din 1280, veche exploatare de sare. Aici se află una dintre cele mai mari ocne de sare din zonă, având dimensiuni impresionante: 1 km lungime, 600 m lăţime şi 200 m înălţime, fiind mult timp abandonată şi redeschisă abia în 1791. Există numeroase izvoare de ape minerale sărate concentrate (266 g/l), provenite din lacurile sărate din mine. În staţiune se tratează afecţiunile reumatismale degenerative, abarticulare şi inflamatorii, ginecologice etc., iar în salină se tratează afecţiunile respiratorii. În oraş mai putem vizita castelul Teleky (sec. XVIII – XIX) aflată în localitatea componentă Uioara de Sus, iar în localitatea componentă Cisteiu de Mureş biserica din lemn „Sf. Arhangheli” (sec. XVIII) şi ansamblul baroc Mikes (sec. XVIII – XIX) format din Curia, castelul în stil neoclasic, hambarul şi capela romano-catolică. Revenim pe traseu şi după 20 km ajungem în punctul terminus al călătoriei noastre, municipiul Turda (atestat documentar din 1075, ridicat pe ruinele fostului municipium roman Potaissa). Ruinele unei cetăţi de mari dimensiuni, „Cetatea Secuilor” (sec. XII – XV). Biserica fortificată (reformată) „Turda Veche” (1400 – 1494) în stil gotic, cu turn înalt de 60 m. Biserica romano-catolică (1498 – 1504). Biserica reformată „Turda Nouă” (1500 – 1504). Palatul Voievodal (sec. XV – XVI), loc de întrunire a Dietei Transilvaniei. Vechea Prefectură (sec. XIX). Staţiune balneoclimaterică de interes local. Ape minerale clorurate şi sodice de mare concentraţie. Nămol de turbă. Salină medievală amenajată pentru tratament şi turism. Punct de plecare spre Rezervaţia complexă Cheile Turzii şi spre Cheile Turului, precum şi spre puncte de interes din Munţii Apuseni. Centru pomicol şi viticol. Muzeu. Teatru. Zoo (punct de legătură cu Traseele I şi IX). 

 

Listeaza