Listeaza

TRASEUL I CLUJ-NAPOCA – TURDA – BURU

TRASEUL I

CLUJ-NAPOCA – TURDA – BURU (50 km)

Pornim pe traseul nostru din municipiul reşedinţă de judeţ Cluj-Napoca (Punct de legătură cu Traseele II, III, IV, V, VI şi XI) (atestat din 1231), un veritabil oraş-muzeu cu numeroase obiective turistice remarcabile. Putem vizita biserica mănăstirii benedictine datând din sec. XIII-XVII, catedrala romano-catolică „Sf. Mihail” construit între 1349-1450 în stil gotic, cu picturi murale din sec. XV şi un portal în stil renascentist german (1528) creaţie a sculptorilor Johann Nachtigall şi Anton Schuchbauer, biserica reformată ctitorită în 1486 de Matei Corvin, statuia ecvestră a Sf. Gheorghe ridicată în 1373 de sculptorii Martin şi Gheorghe, biserica iezuiţilor (1718-1724) în stil baroc, bastionul Croitorilor (1629), palatele Teleki (sf. sec. XVIII) şi Tholdalagi (înc. sec. XIX), Catedrala ortodoxă construită între 1921-1923, casa natală a lui Matei Corvin (sec. XV), cea mai veche din oraş, bastioanele şi turnurile breslelor construite în sec sec. XV, vama veche (1748), statuia ecvestră a lui Matei Corvin (1902), creaţie a sculptorului János Fadrusz etc. Trebuie neapărat să vizităm superba Grădină Botanică aflată pe o suprafaţă de 14 ha, cu peste 11.000 de exponate (unele extrem de rare) autohtone şi exotice, aflate în aer liber sau în sera de 2.000 mp, având şi un ierbar de 57.000 de coli. Un alt punct de interes îl reprezintă Parcul etnografic Romulus Vuia unde se află peste 200 de obiective remarcabile (gospodării, anexe, biserici, tehnologie populară etc.). Nu trebuie să ocolim nici muzele: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (cu exponate deosebit de valoroase), Muzeul Naţional de Artă  (pictura românească este reprezentată de lucrări semnate de Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Camil Ressu, Vasile Popescu, Jean Al. Steriadi, Lucian Grigorescu, Oscar Han, Barbu Iscovescu, Constantin David Rosenthal, Theodor Aman, Gheorghe Tattarescu, Gheorghe Panaitescu Bagdasare, Carol Popp de Szathmary, Ion Andreescu, Karl Stork. Există o galerie cu pictori transilvăneni din sec XVIII – XIX: Franz Neuhauser, Joseph Neuhauser, Franz Anton Bergman, Koreh Sigismund, Szathmari Gati Sandor, Simo Ferenc. Este expus altarul de la Jimbor (sec. XVI). Sunt valoroase exponate de pictură Biedermeier şi artă stil 1900. Şcoala clujeană este reprezentată de artişti ca: Alexandru Popp, Szolnay Sandor, Pericle Capidan, Catul Bogdan, Aurel Ciupe, Romul Ladea, Petre Abrudan, Tasso Marchini, Alexandru Mohy, Servatius Jeno, Theodor Harsia, Kovacs Zoltan, Nagy Albert, Anton Lazăr, Virgil Fulicea, Constantin Dinu Ilea, Ioan Sima, Egon Mark Lovith.) Muzeul Donaţiilor (cuprinde lucrări de artă plastică contemporană provenite din donaţii), Colecţia Muzeală a Arhiepiscopiei Ortodoxe Cluj (sunt expuse obiecte de artă religioasă şi icoane pe sticlă),  Muzeul Zoologic al Universităţii „Babeş Bolyai” (cuprinde peste 200.000 de exponate reflectând în mod complex şi filogenetic fauna autohtonă şi de pe mapamond). În apropiere se află Rezervaţia floristică „Fânaţele Clujului” de 80 ha, care ocroteşte numeroase specii de plante stepice caracteristice câmpiei ardelene. Pornim spre sud-est şi după ce trecem de o serie de serpentine spectaculoase, la 9 km de Cluj-Napoca ajungem în satul Feleacu (atestat din 1366) unde putem vizita Mănăstirea Feleacu cu o biserică ctitorită de Ştefan cel Mare în 1512, Rezervaţia floristică Valea Căprioarei-Feleacu şi Rezervaţia geologică Trovanţii de Feleacu. După alţi 12 km ajungem în satul Tureni (atestat din 1276) unde în satul Miceşti putem vedea frumoasa biserică „Pogorârea Duhului Sfânt” zidită în 1794. De aici putem porni în spectaculoasele Chei ale Turului, cu o lungime de 1.850 m, fiind una dintre cele mai sălbatice chei din Munţii Apuseni cu numeroase formaţiuni carstice, lacuri numite „bolboane” (Fetelor, Şerpilor) şi 29 de peşteri dintre care cele mai interesante sunt Peştera cu Silex (64 m), Peştera cu Horn (29 m) şi Peştera de sub Grohotiş (27,5 m). Ne mai despart doar 10 km şi ajungem în frumosul municipiu Turda (atestat din 1075) (Punct de legătură cu Traseul XI) unde putem vizita ruinele unei cetăţi de mari dimensiuni, „Cetatea Secuilor” datând din sec. XII – XV, biserica fortificată (reformată) „Turda Veche” (1400 – 1494) în stil gotic, cu un turn înalt de 60 m, biserica romano-catolică (1498 – 1504), biserica reformată „Turda Nouă” (1500 – 1504), Palatul Voievodal construit în sec. XV – XVI, loc de întrunire a Dietei Transilvaniei şi vechea Prefectură datând din sec. XIX. Turda este şi un loc „sărat”, sarea fiind exploatată încă din perioada romană, când pe locul actualului oraş se afla puternica cetate Potaissa. Aici se află Băile Turda, unde sunt o serie de lacuri sărate cu o mare concentraţie (225,5 g/l), ape provenite din ocne. Există şi nămol de turbă cu efecte terapeutice remarcabile în tratarea afecţiunilor reumatismale, ginecologice, posttraumatice, dermatologice etc. Tot în Turda se află şi o salină deschisă circuitului turistic, cu săli imense, unde datorită umidităţii au apărut stalactite şi stalagmite din sare. În interior se mai află expuse mecanisme folosite la extragerea sării în sec. XIX – XX, precum şi amenajări pentru tratarea afecţiunilor respiratorii. Virăm spre sud-vest şi după 5 km ajungem în satul Mihai Viteazu (atestat din 1332) unde putem vedea biserica reformată construită între 1676-1684, cea romano-catolică (sec. XIX) şi cea unitariană (sec. XVIII – XIX), iar în satul Corneşti biserica romano-catolică fortificată „Sf. Emilia” datând din 1774. După 9 km ajungem în satul Moldoveneşti (atestat din 1075) unde se află ruinele Cetăţii Turzii, una dintre cele mai vechi fortificaţii medievale din Transilvania (sec. X – XIII). Mai putem vizita două frumoase biserici din lemn: în Bădeni „Sf. Nicolae” (1765) şi în Podeni „Sf. Arhangheli” (1784). De aici avem acces în Cheile Borzeştilor cu o lungime de 400 m şi cu numeroase repezişuri şi cascade pe Pârâul Borzeşti. Ne mai despart doar 5 km de finalul acestui traseu care se încheie în frumosul sat de pe Valea Arieşului, Buru (atestat din 1470) (Punct de legătură cu Traseul IX), drumul naţional continuându-şi firul spre Câmpeni.

Listeaza