Listeaza

TRASEUL II CLUJ-NAPOCA – HUEDIN – NEGRENI

TRASEUL II

CLUJ-NAPOCA – HUEDIN – NEGRENI (77 km)

Pornim pe acest traseu din municipiul Cluj-Napoca, reşedinţă de judeţ (atestat din 1231), un veritabil oraş-muzeu cu numeroase obiective turistice remarcabile. Putem vizita biserica mănăstirii benedictine datând din sec. XIII-XVII, catedrala romano-catolică „Sf. Mihail” construit între 1349-1450 în stil gotic, cu picturi murale din sec. XV şi un portal în stil renascentist german (1528) creaţie a sculptorilor Johann Nachtigall şi Anton Schuchbauer, biserica reformată ctitorită în 1486 de Matei Corvin, statuia ecvestră a Sf. Gheorghe ridicată în 1373 de sculptorii Martin şi Gheorghe, biserica iezuiţilor (1718-1724) în stil baroc, bastionul Croitorilor (1629), palatele Teleki (sf. sec. XVIII) şi Tholdalagi (înc. sec. XIX), Catedrala ortodoxă construită între 1921-1923, casa natală a lui Matei Corvin (sec. XV), cea mai veche din oraş, bastioanele şi turnurile breslelor construite în sec sec. XV, vama veche (1748), statuia ecvestră a lui Matei Corvin (1902), creaţie a sculptorului János Fadrusz etc. Trebuie neapărat să vizităm superba Grădină Botanică aflată pe o suprafaţă de 14 ha, cu peste 11.000 de exponate (unele extrem de rare) autohtone şi exotice, aflate în aer liber sau în sera de 2.000 mp, având şi un ierbar de 57.000 de coli. Un alt punct de interes îl reprezintă Parcul etnografic Romulus Vuia unde se află peste 200 de obiective remarcabile (gospodării, anexe, biserici, tehnologie populară etc.). Nu trebuie să ocolim nici muzele: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (cu exponate deosebit de valoroase), Muzeul Naţional de Artă  (pictura românească este reprezentată de lucrări semnate de Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Camil Ressu, Vasile Popescu, Jean Al. Steriadi, Lucian Grigorescu, Oscar Han, Barbu Iscovescu, Constantin David Rosenthal, Theodor Aman, Gheorghe Tattarescu, Gheorghe Panaitescu Bagdasare, Carol Popp de Szathmary, Ion Andreescu, Karl Stork. Există o galerie cu pictori transilvăneni din sec XVIII – XIX: Franz Neuhauser, Joseph Neuhauser, Franz Anton Bergman, Koreh Sigismund, Szathmari Gati Sandor, Simo Ferenc. Este expus altarul de la Jimbor (sec. XVI). Sunt valoroase exponate de pictură Biedermeier şi artă stil 1900. Şcoala clujeană este reprezentată de artişti ca: Alexandru Popp, Szolnay Sandor, Pericle Capidan, Catul Bogdan, Aurel Ciupe, Romul Ladea, Petre Abrudan, Tasso Marchini, Alexandru Mohy, Servatius Jeno, Theodor Harsia, Kovacs Zoltan, Nagy Albert, Anton Lazăr, Virgil Fulicea, Constantin Dinu Ilea, Ioan Sima, Egon Mark Lovith.) Muzeul Donaţiilor (cuprinde lucrări de artă plastică contemporană provenite din donaţii), Colecţia Muzeală a Arhiepiscopiei Ortodoxe Cluj (sunt expuse obiecte de artă religioasă şi icoane pe sticlă),  Muzeul Zoologic al Universităţii „Babeş Bolyai” (cuprinde peste 200.000 de exponate reflectând în mod complex şi filogenetic fauna autohtonă şi de pe mapamond). În apropiere se află Rezervaţia floristică „Fânaţele Clujului” de 80 ha, care ocroteşte numeroase specii de plante stepice caracteristice câmpiei ardelene. (Punct de legătură cu Traseele I, III, IV, V, VI şi XI). Pornim pe drumul european spre vest şi după 9 km oprim în satul Floreşti (atestat din 1272) (Punct de legătură cu Traseul IX) unde putem vizita biserica romano-catolică construită în sec. XIV – XV (în Luna de Sus), biserica reformată din sec. XVIII cu un frumos amvon din 1728 şi cu tavanul pictat şi casetat în 1752 şi biserica din lemn „Sf. Arhangheli” construită în sec. XIX (în Tăuţi). Parcurgem încă 8 km şi ajungem în satul Gilău (atestat din 1448) unde se află ruinele unei cetăţi atribuită voievodului Gelu (sec. IX – X), castelele Wass în stil renascentist (sec. XV) şi Gallus (sec. XIX) şi biserica din lemn „Pogorârea Duhului Sfânt” construită în 1728 şi pictată în 1758 (în Someşul Rece). Aici se află şi Lacul antropic Gilău aflat la altitudinea de 410 m cu o suprafaţă de 70 ha şi adâncime maximă de 9 m, fiind populat cu scobar, clean, mreană, păstrăv indigen şi curcubeu, lostriţă etc., fiind şi un loc ideal pentru practicarea sporturilor nautice. De aici putem purcede în a vizita Peştera Someşul Rece lungă de 9 m. În trecut era frecventat de căutătorii de comori care căutau „Comoara lui Darie”. Această peşteră mică a dat o extrem de bogată recoltă de oase fosile: Capra ibex, Antilopa, Rupicapra, Bos sp., Canis vulpis, Equus caballus fossilis, Megaceros giganteus, fosile de păsări etc., toate specifice unui climat de stepă. S-a descoperit o lamă de silex şi oase de lup găurite datând din paleolitic. După 9 km ajungem în satul Căpuşu Mare (atestat din 1282) unde putem vedea frumoasele şi vechile biserici din lemn: în Păniceni „Sf. Arhangheli (1730), construită din bârne de stejar şi pictată de Dimitrie Ispas din Gilău, Ştefan şi Ioan în 1808, în Agârbiciu „Sf. Treime” (sec. XVII), pictată de Dimitrie Ispas din Gilău în 1801-1818, în Bălceşti „Adormirea Maicii Domnului” din sec. XVIII, adusă din Mănăşturul Românesc în 1936, în Dângău Mare „Sf. Gheorghe” (sec. XVIII), în Dângău Mic „Pogorârea Duhului Sfânt” (1764), pictată în 1802 şi în Straja „Sf. Trei Ierarhi” (sec. XVII), pictată în 1806. Mai putem vizita bisericile reformate cu tavan casetat, construite în sec. XVIII (în Căpuşu Mic) şi 1752 (în Dumbrava). Ne continuăm traseul pe un drum extrem de frumos şi după 16 km ajungem în frumosul sat Izvoru Crişului (atestat din 1276). Este un centru de ţesături populare şi de confecţionare a obiectelor din lemn. Mai putem vizite rezervaţia de liliac sălbatic (Syringa vulgaris), biserica reformată din sec. XVII, cu tavan casetat pictat în 1764 şi biserică din lemn „Sf. Arhangheli” construită între 1720-1730 (în satul Nadăşa). După numai 9 km ajungem în oraşul Huedin (atestat din 1332) unde putem vizita biserica reformată din sec. XVI cu tavan casetat, conacul Barcsay din sec. XVIII şi Muzeul de istorie şi etnografie locală. Putem vizita Cheile Văii Stanciului cu lungimea de 350 m, cascada Răchiţele (30 m înălţime), izbucuri, 39 de peşteri: Peştera Vânturaşul (2.250 m), Peştera din Valea Seacă (428 m), Avenul Runa (127 m) etc. Mai parcurgem 14 km şi ajungem în satul Poieni (atestat din 1500) (Punct de legătură cu Traseul X), centru de pictură naivă, sculptură în lemn şi de confecţionare a costumelor populare. Aici mai putem vedea vestigiile unui castru roman (perioada Severilor) şi a unei aşezări civile în apropiere (probabil Resculum, datând din sec. II-III) şi ruinele unei cetăţi feudale din piatră (menţionată documentar din 1332) şi ale unui turn circular de 25 de m înălţime (în satul Bologa). Încă 6 km şi ajungem în satul Ciucea (atestat din 1384), renumit centru de ţesături populare. De altfel, despre meşteşugurile locului putem afla mai multe vizitând Muzeul etnografic. Mai putem vedea Muzeul memorial „Octavian Goga“ şi biserica din lemn „Adormirea Maicii Domnului“  construită în 1791 (în satul Bucea). Mai parcurgem 6 km şi ajungem la capătul traseului nostru, în satul Negreni (atestat din 1406), drumul continuându-şi firul spre Oradea.

Listeaza