Listeaza

TRASEUL III CLUJ-NAPOCA – GHERLA – DEJ – VAD

TRASEUL III

CLUJ-NAPOCA – GHERLA – DEJ – VAD (74 km)

Pornim şi pe acest traseu din municipiul Cluj-Napoca (atestat din 1231), un veritabil oraş-muzeu cu numeroase obiective turistice remarcabile. Putem vizita biserica mănăstirii benedictine datând din sec. XIII-XVII, catedrala romano-catolică „Sf. Mihail” construit între 1349-1450 în stil gotic, cu picturi murale din sec. XV şi un portal în stil renascentist german (1528) creaţie a sculptorilor Johann Nachtigall şi Anton Schuchbauer, biserica reformată ctitorită în 1486 de Matei Corvin, statuia ecvestră a Sf. Gheorghe ridicată în 1373 de sculptorii Martin şi Gheorghe, biserica iezuiţilor (1718-1724) în stil baroc, bastionul Croitorilor (1629), palatele Teleki (sf. sec. XVIII) şi Tholdalagi (înc. sec. XIX), Catedrala ortodoxă construită între 1921-1923, casa natală a lui Matei Corvin (sec. XV), cea mai veche din oraş, bastioanele şi turnurile breslelor construite în sec sec. XV, vama veche (1748), statuia ecvestră a lui Matei Corvin (1902), creaţie a sculptorului János Fadrusz etc. Trebuie neapărat să vizităm superba Grădină Botanică aflată pe o suprafaţă de 14 ha, cu peste 11.000 de exponate (unele extrem de rare) autohtone şi exotice, aflate în aer liber sau în sera de 2.000 mp, având şi un ierbar de 57.000 de coli. Un alt punct de interes îl reprezintă Parcul etnografic Romulus Vuia unde se află peste 200 de obiective remarcabile (gospodării, anexe, biserici, tehnologie populară etc.). Nu trebuie să ocolim nici muzele: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (cu exponate deosebit de valoroase), Muzeul Naţional de Artă  (pictura românească este reprezentată de lucrări semnate de Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Camil Ressu, Vasile Popescu, Jean Al. Steriadi, Lucian Grigorescu, Oscar Han, Barbu Iscovescu, Constantin David Rosenthal, Theodor Aman, Gheorghe Tattarescu, Gheorghe Panaitescu Bagdasare, Carol Popp de Szathmary, Ion Andreescu, Karl Stork. Există o galerie cu pictori transilvăneni din sec XVIII – XIX: Franz Neuhauser, Joseph Neuhauser, Franz Anton Bergman, Koreh Sigismund, Szathmari Gati Sandor, Simo Ferenc. Este expus altarul de la Jimbor (sec. XVI). Sunt valoroase exponate de pictură Biedermeier şi artă stil 1900. Şcoala clujeană este reprezentată de artişti ca: Alexandru Popp, Szolnay Sandor, Pericle Capidan, Catul Bogdan, Aurel Ciupe, Romul Ladea, Petre Abrudan, Tasso Marchini, Alexandru Mohy, Servatius Jeno, Theodor Harsia, Kovacs Zoltan, Nagy Albert, Anton Lazăr, Virgil Fulicea, Constantin Dinu Ilea, Ioan Sima, Egon Mark Lovith.) Muzeul Donaţiilor (cuprinde lucrări de artă plastică contemporană provenite din donaţii), Colecţia Muzeală a Arhiepiscopiei Ortodoxe Cluj (sunt expuse obiecte de artă religioasă şi icoane pe sticlă),  Muzeul Zoologic al Universităţii „Babeş Bolyai” (cuprinde peste 200.000 de exponate reflectând în mod complex şi filogenetic fauna autohtonă şi de pe mapamond). În apropiere se află Rezervaţia floristică „Fânaţele Clujului” de 80 ha, care ocroteşte numeroase specii de plante stepice caracteristice câmpiei ardelene.(Punct de legătură cu Traseele I, II, IV, V, VI şi XI). Mergem spre nord-est şi după 45 km ajungem în municipiul Gherla (atestat din 1291) (Punct de legătură cu Traseul VIII). Şi aici merită să facem un popas pentru a vedea câteva lucruri interesante: castelul-cetate Martinuzzi construit în stil renascentist italian, catedrala armenească „Sf. Treime”, de mari dimensiuni, construită în stil baroc construit în sec. XVIII, casele vechi sau parcul dendrologic unde creşte un arbore rar, arborele pagodelor. Încă 13 km şi ajungem într-un alt municipiu, Dej (atestat din 1061) (Punct de legătură cu Traseul IV) şi vizităm Ocna Dejului unde se află unele dintre cele mai vechi exploatări de sare. De asemenea se află lacuri cu apă sărată formate pe locul unor ocne părăsite. Cel mai important este Lacul Cabdic (suprafaţă de 1.350 m şi adâncime maximă de 41 m) cel mai mare este Lacul Minei Mari (suprafaţă de 2.715 mp şi adâncime maximă de 2,85 m), iar cel mai cunoscut este Lacul Iosif (suprafaţă de 392 mp. şi adâncime maximă de 25,5 m.). Dintre monumentele din oraş se remarcă biserica „Sf. Ştefan”, în stil gotic târziu, construită în 1453-1536. Are un turn-clopotniţă înalt de 72 m, construit în 1500. Un alt monument interesant este biserica fostei mănăstiri franciscane „Sf. Anton din Padova”, construită în stil baroc în 1726-1736. Mai parcurgem 7 km şi ajungem în satul Căşeiu (atestat din 1261) unde putem vizita castelul Haller datând din sec XVIII, biserica romano-catolică zidită în sec. XV – XVI şi bisericile din lemn în Gârbu Dejului „Sf. Arhangheli” (sec. XVIII) şi în Leurda „Sf. Apostoli” (sec. XVIII). Pornim mai departe şi după 6 km ajungem în satul Câţcău (atestat din 1348) unde putem vedea două frumoase biserici din lemn: în Sălişca „Sf. Arhangheli-din Deal” (sec. XVII) şi în Muncel „Sf. Nicolae” (sec. XVIII), pictată în 1792. Traseul nostru se încheie după alţi 3 km în satul Vad unde putem vedea biserica „Adormirea Maicii Domnului”, în stil moldovenesc, ctitorită de Ştefan cel Mare (sec. XV). Mai putem vizita bisericile din lemn în Calna „Sf. Arhangheli” (1671) şi în Valea Groşilor „Sf. Arhangheli” (1791).

Listeaza