Listeaza

TRASEUL IV CLUJ-NAPOCA – VULTURENI – BOBÂLNA –DEJ

TRASEUL IV

CLUJ-NAPOCA – VULTURENI – BOBÂLNA – DEJ (78 km)

Pornim din municipiul Cluj-Napoca (atestat din 1231), un veritabil oraş-muzeu cu numeroase obiective turistice remarcabile. Putem vizita biserica mănăstirii benedictine datând din sec. XIII-XVII, catedrala romano-catolică „Sf. Mihail” construit între 1349-1450 în stil gotic, cu picturi murale din sec. XV şi un portal în stil renascentist german (1528) creaţie a sculptorilor Johann Nachtigall şi Anton Schuchbauer, biserica reformată ctitorită în 1486 de Matei Corvin, statuia ecvestră a Sf. Gheorghe ridicată în 1373 de sculptorii Martin şi Gheorghe, biserica iezuiţilor (1718-1724) în stil baroc, bastionul Croitorilor (1629), palatele Teleki (sf. sec. XVIII) şi Tholdalagi (înc. sec. XIX), Catedrala ortodoxă construită între 1921-1923, casa natală a lui Matei Corvin (sec. XV), cea mai veche din oraş, bastioanele şi turnurile breslelor construite în sec sec. XV, vama veche (1748), statuia ecvestră a lui Matei Corvin (1902), creaţie a sculptorului János Fadrusz etc. Trebuie neapărat să vizităm superba Grădină Botanică aflată pe o suprafaţă de 14 ha, cu peste 11.000 de exponate (unele extrem de rare) autohtone şi exotice, aflate în aer liber sau în sera de 2.000 mp, având şi un ierbar de 57.000 de coli. Un alt punct de interes îl reprezintă Parcul etnografic Romulus Vuia unde se află peste 200 de obiective remarcabile (gospodării, anexe, biserici, tehnologie populară etc.). Nu trebuie să ocolim nici muzele: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (cu exponate deosebit de valoroase), Muzeul Naţional de Artă  (pictura românească este reprezentată de lucrări semnate de Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Camil Ressu, Vasile Popescu, Jean Al. Steriadi, Lucian Grigorescu, Oscar Han, Barbu Iscovescu, Constantin David Rosenthal, Theodor Aman, Gheorghe Tattarescu, Gheorghe Panaitescu Bagdasare, Carol Popp de Szathmary, Ion Andreescu, Karl Stork. Există o galerie cu pictori transilvăneni din sec XVIII – XIX: Franz Neuhauser, Joseph Neuhauser, Franz Anton Bergman, Koreh Sigismund, Szathmari Gati Sandor, Simo Ferenc. Este expus altarul de la Jimbor (sec. XVI). Sunt valoroase exponate de pictură Biedermeier şi artă stil 1900. Şcoala clujeană este reprezentată de artişti ca: Alexandru Popp, Szolnay Sandor, Pericle Capidan, Catul Bogdan, Aurel Ciupe, Romul Ladea, Petre Abrudan, Tasso Marchini, Alexandru Mohy, Servatius Jeno, Theodor Harsia, Kovacs Zoltan, Nagy Albert, Anton Lazăr, Virgil Fulicea, Constantin Dinu Ilea, Ioan Sima, Egon Mark Lovith.) Muzeul Donaţiilor (cuprinde lucrări de artă plastică contemporană provenite din donaţii), Colecţia Muzeală a Arhiepiscopiei Ortodoxe Cluj (sunt expuse obiecte de artă religioasă şi icoane pe sticlă),  Muzeul Zoologic al Universităţii „Babeş Bolyai” (cuprinde peste 200.000 de exponate reflectând în mod complex şi filogenetic fauna autohtonă şi de pe mapamond). În apropiere se află Rezervaţia floristică „Fânaţele Clujului” de 80 ha, care ocroteşte numeroase specii de plante stepice caracteristice câmpiei ardelene. (Punct de legătură cu Traseele I, II, III, V, VI şi XI) şi mergând pe drumul judeţean spre nord, după 9 km oprim în satul Chinteni (atestat din 1263) unde putem vedea biserica romano-catolică datând din 1796, un conac din sec. XVIII şi o frumoasă biserică din lemn datând din sec. XVI (în Siliştea Veche). Pornim la drum şi după ce trecem de satul Deuşu (atestat din 1283) şi după 18 km ajungem în satul Vultureni (atestat din 1341) unde putem vedea vechea moară Sabău datând din 1750, biserica reformată din sec. XIII cu un frumos amvon sculptat de meşterul David Sipos în sec. XVIII, bisericile din lemn „Sf. Gheorghe” construit în 1761 şi „Sf. Ioan Nepomuk” (romano-catolică) construită în 1766 şi care are un amvon sculptat de David Sipos în 1744. Continuăm să mergem spre nord şi după 11 km ajungem în satul Panticeu (atestat din 1314) unde vizităm biserica reformată construită în sec. XII şi biserica din lemn „Înălţarea Sfintei Cruci” construită în 1896 (în Cătălina). După alţi 5 km ajungem în satul Recea-Cristur (atestat din 1320) unde sunt două biserici din lemn: în Osoi „Sf. Arhangheli” (1800), pictată în 1821 şi în Ciubăncuţa „Sf. Nicolae” (1829). Drumul nostru coteşte spre nord-est şi după 15 km ajungem în satul Bobâlna (atestat din1332), locul unde în 1437 a izbucnit o violentă răscoală ţărănească. Putem vedea şi biserica din lemn „Sf. Arhangheli” construită în 1677 şi pictată în 1758. Parcurgem spre est ultimii 20 km şi traseul nostru se încheie în municipiul Dej (atestat din 1061) şi vizităm Ocna Dejului unde se află unele dintre cele mai vechi exploatări de sare. De asemenea se află lacuri cu apă sărată formate pe locul unor ocne părăsite. Cel mai important este Lacul Cabdic (suprafaţă de 1.350 m şi adâncime maximă de 41 m) cel mai mare este Lacul Minei Mari (suprafaţă de 2.715 mp şi adâncime maximă de 2,85 m), iar cel mai cunoscut este Lacul Iosif (suprafaţă de 392 mp. şi adâncime maximă de 25,5 m.). Dintre monumentele din oraş se remarcă biserica „Sf. Ştefan”, în stil gotic târziu, construită în 1453-1536. Are un turn-clopotniţă înalt de 72 m, construit în 1500. Un alt monument interesant este biserica fostei mănăstiri franciscane „Sf. Anton din Padova”, construită în stil baroc în 1726-1736.  (Punct de legătură cu Traseul III).

Listeaza