Listeaza

TRASEUL V CLUJ-NAPOCA – APAHIDA – CĂMĂRAŞU

TRASEUL V

CLUJ-NAPOCA – APAHIDA – CĂMĂRAŞU (45 km)

Pornim spre est din municipiul Cluj-Napoca (atestat din 1231), un veritabil oraş-muzeu cu numeroase obiective turistice remarcabile. Putem vizita biserica mănăstirii benedictine datând din sec. XIII-XVII, catedrala romano-catolică „Sf. Mihail” construit între 1349-1450 în stil gotic, cu picturi murale din sec. XV şi un portal în stil renascentist german (1528) creaţie a sculptorilor Johann Nachtigall şi Anton Schuchbauer, biserica reformată ctitorită în 1486 de Matei Corvin, statuia ecvestră a Sf. Gheorghe ridicată în 1373 de sculptorii Martin şi Gheorghe, biserica iezuiţilor (1718-1724) în stil baroc, bastionul Croitorilor (1629), palatele Teleki (sf. sec. XVIII) şi Tholdalagi (înc. sec. XIX), Catedrala ortodoxă construită între 1921-1923, casa natală a lui Matei Corvin (sec. XV), cea mai veche din oraş, bastioanele şi turnurile breslelor construite în sec sec. XV, vama veche (1748), statuia ecvestră a lui Matei Corvin (1902), creaţie a sculptorului János Fadrusz etc. Trebuie neapărat să vizităm superba Grădină Botanică aflată pe o suprafaţă de 14 ha, cu peste 11.000 de exponate (unele extrem de rare) autohtone şi exotice, aflate în aer liber sau în sera de 2.000 mp, având şi un ierbar de 57.000 de coli. Un alt punct de interes îl reprezintă Parcul etnografic Romulus Vuia unde se află peste 200 de obiective remarcabile (gospodării, anexe, biserici, tehnologie populară etc.). Nu trebuie să ocolim nici muzele: Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (cu exponate deosebit de valoroase), Muzeul Naţional de Artă  (pictura românească este reprezentată de lucrări semnate de Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Camil Ressu, Vasile Popescu, Jean Al. Steriadi, Lucian Grigorescu, Oscar Han, Barbu Iscovescu, Constantin David Rosenthal, Theodor Aman, Gheorghe Tattarescu, Gheorghe Panaitescu Bagdasare, Carol Popp de Szathmary, Ion Andreescu, Karl Stork. Există o galerie cu pictori transilvăneni din sec XVIII – XIX: Franz Neuhauser, Joseph Neuhauser, Franz Anton Bergman, Koreh Sigismund, Szathmari Gati Sandor, Simo Ferenc. Este expus altarul de la Jimbor (sec. XVI). Sunt valoroase exponate de pictură Biedermeier şi artă stil 1900. Şcoala clujeană este reprezentată de artişti ca: Alexandru Popp, Szolnay Sandor, Pericle Capidan, Catul Bogdan, Aurel Ciupe, Romul Ladea, Petre Abrudan, Tasso Marchini, Alexandru Mohy, Servatius Jeno, Theodor Harsia, Kovacs Zoltan, Nagy Albert, Anton Lazăr, Virgil Fulicea, Constantin Dinu Ilea, Ioan Sima, Egon Mark Lovith.) Muzeul Donaţiilor (cuprinde lucrări de artă plastică contemporană provenite din donaţii), Colecţia Muzeală a Arhiepiscopiei Ortodoxe Cluj (sunt expuse obiecte de artă religioasă şi icoane pe sticlă),  Muzeul Zoologic al Universităţii „Babeş Bolyai” (cuprinde peste 200.000 de exponate reflectând în mod complex şi filogenetic fauna autohtonă şi de pe mapamond). În apropiere se află Rezervaţia floristică „Fânaţele Clujului” de 80 ha, care ocroteşte numeroase specii de plante stepice caracteristice câmpiei ardelene (Punct de legătură cu Traseele I, II, III, IV, VI şi XI) Şi după 13 km oprim în satul Apahida (atestat din 1263) (Punct de legătură cu Traseul VII) unde vedem biserica din lemn „Sf. Arhangheli” datând din 1806, construită de Ghiran Ioan din Nadiş şi pictată de Ioan Pop din Unguraş în 1808. După alţi 7 km oprim în satul Căianu (atestat din 1326) pentru a vizita biserica din lemn „Sf. Arhangheli” construită în 1750 şi biserica reformată din sec. XVII (în Vaida-Cămăraş). Ne continuăm drumul şi după 11 km poposim în satul Mociu (atestat din 1219) (Punct de legătură cu Traseul VII) unde putem vedea biserica gotică (sec. XV – XVI), având un portal având sculptate vrejuri şi capete de îngeri cu tavan casetat şi pictat în 1788 (în satul Chesău) şi bisericile din lemn în Crişeni „Sf. Arhangheli” (1791) şi în Chesău „Sf. Arhangheli” (sec. XVIII), pictată în 1817, fiind adusă din Grişu Român în 1923. Mai parcurgem 14 km şi ajungem la capătul traseului nostru, în satul Câmăraşu (atestat din 1325) (Punct de legătură cu Traseul VIII) unde putem vedea biserica reformată datând din 1753 şi conacul Kemeny construit în sec. XVIII.

Listeaza