Listeaza

ROSIA MONTANA - O CELEBRITATE ETERNA

  ROSIA MONTANĂ – JUD. ALBA

 

     Aurul Munţilor Apuseni, dar mai ales aurul din zona satului Roşia Montană (situată între oraşele Câmpeni şi Abrud), acest aur este înconjurat de zeci de legende. Legendele vorbesc mai ales despre o mare comoară ascunsă în locul numit Chicera Comorii, o comoară blestemată, o comoară păzită de o vâlvă ( un fel de zână rea ), o comoară pentru care au murit căutând-o de-a lugul veacurilor, mulţi bărbaţi, unii dispărând fără urmă. Despre ei nimeni nu a mai ştiut niciodată nimic, i-o fii înghiţit blestemul comorii sau or fi plecat în lume cu o parte din comoara găsită...Una din legende spune aşa: Comorile ard, dar cea care arde cu flacără galbenă este o comoară bună, poţi s-o iei că nu-i păzită de vâlve. Altele ard însă cu o flacără de culoare verde, sunt păzite de un şarpe, de o vălvă, şi nu poate fi luată de nimeni. Dar, de obicei legendele spun că aurul acestor comori poate fi văzut numai de copii. Să fie un copil de şapte ani şi al şaptelea copil din aceeaşi familie. Sau „o fată de şapte ani, dacă-i legi degetele mari cu mătase, ea poate vedea pivniţele cu comori”. Interesant că în scrierile anticului Diodor din Sicilia, se spune că la exploatarea aurului erau folosiţi mulţi copii pentru că cele mai multe galerii erau foarte strâmte , 1 metru înălţime şi 0,6 m lăţime. Chiar şi în tăbliţele cerate găsite la Roşia Montană se menţionează vânzarea  şi  cumpărarea de  copii folosiţi probabil pentru aceste galerii de exploatare a aurului.

     Despre comoara din Chicera Comorii, cele mai multe legende spun că şi-ar avea originea de la trecerea împăratului Darius (al perşilor), care, urmărit de Alexandru Macedon, şi-ar fi ascuns aici comorile. Intr-una din legende numele acestuia este...”Dar împărat”. Se spune că pivniţele în care le-a ascuns au fost săpate de ţigani după care, pentru a nu fi trădat locul comorii, aceşti ţigani au fost urmăriţi de armată şi omorâţi în locul numit acum Ţigăneasa, loc unde se aude mereu cântec de ceteră (vioară) ţigănească. Tot în Chicera Comorii unii copii au văzut fantoma unui oraş mare (legendele identificându-l cu ...Clujul), unde într-o casă cu uşile deschise era o masă de aur, cu mere de aur pe ea, păzite de doi zăvozi (câini mari şi răi) de piatră. Alte legende vorbesc de un cioban de aur cu oi de aur ascuns în acelaşi munte, la Chicera Comorii. Interesant însă că aproape toate aceste legende care vorbesc despre aur şi despre cei care au săpat acolo pentru a găsi comoara se încheie cu constatări negative „”Şi s-o ales nimica de toate”, „Dar n-o căpătat nimica”,”N-o mai săpat că era în zadar”,”Când o ajuns la locul ştiut n-o mai găsit nimic, nici groapă, nici aur, nici nimic, numai un loc plin de bolovani”. Sunt totuşi câteva legende care lasă o rază de speranţă. Cătunul Bogdăneşti ar fi fost construit de Bogdan, un om care găsise o parte din comoară. Copilul acestuia (tot un copil) a văzut într-o noapte (în vis sau în realitate?!) un moş bătrân care l-a chemat şi i-a arătat locul unde să sape pentru a găsi o comoară. Era însă o condiţie, să nu sape singur. Dimineaţa i-a spus tatălui său. „ Şi atunci zice tată-so: Vai dragul tatii, hai să mergem acolo şi să săpăm, că suntem mulţi şi poate om găsi ceva. Şi s-au dus şi-o săpat şi-au găsit numai aur. Şi-o cumpărat pământ, şi-o făcut case, şi-o cumpărat vite. Şi acolo unde şi-o făcut el casă şi ficiorii lui, la cătunul acela i-o zâs Bogdăneşti. Şi la locul unde o săpat de-o găsit aurul îi zice Comoara”

 

     Roşia Montană este o comună de peste 4000 locuitori situată în inima Munţilor Apuseni, în centrul vital al exploatărilor aurifere din această zonă, exploatări care vin din istorie de aproape 4000 de ani. Şi Herodot vorbeşte în ale sale ISTORII despre exploatările de aur de aici. Chiar şi după o perioadă atât de lungă de exploatare, zăcământul de aur actual de la Roşia Montană este cel mai mare din Europa şi al 2 lea din lume. În jurul aurului de aici a gravitat o lume de imperii şi o armată de aventurieri încercând fiecare să-şi permanentizeze prezenţa. Într-un mod cu totul uimitor, toţi reprezentanţii marilor puteri şi toţi aventurierii  au plecat ori au fot înghiţiţi ajugînd cu toţii victimele şi beneficiarii aurului şi ai limbii române.

    În antichitate, imediat după cucerirea romană (după anul 106 d.Cr.), împăratul cuceritor, Traian, a înfiinţat în apropierea exploatării de aur, localitatea Alburnus Maior, unde a colonizat mineri experimentaţi din alte provincii ale Imperiului Roman, în special iliri aduşi din Dalmaţia. În galeriile de exploatare săpate de romani, s-au găsit unelte şi utilaje chiar (o roată hidraulică de scos apa din galerii) şi o serie de tăbliţe cerate (25) din care s-au putut citi texte ce reprezentau informaţii cu privire la activitatea minieră din acele timpuri: organizaţii profesionale, naţionalităţile coloniştilor, contracte economice. Toate aceste descoperiri au dus la înfiinţarea unui muzeu care prezintă evoluţia mineritului de-a lungul timpului la Roşia Montană. În acest scop s-a păstrat şi o porţiune de galerie de mină de 400 de metri, din perioada romană, cu pereţi drepţi, săpaţi cu dalta.

    Tot în comuna Roşia Montană, în satul Cărpiniş s-a născut Cloşca (pe numele lui adevărat Ion Oargă), ţăran iobag care a fost principalul partener al lui Horea în răscoala de la 1784 deschizându-se aici şi un muzeu memorial.

    Aici, la R.M. se află şi mormântul lui Simeon Balint, prefect în oastea lui Avram Iancu în timpul revoluţiei de la 1848.

    Se mai pot vizita aici case vechi ţărăneşti din sec.18-19 şi biserica ortodoxă din sec. 18.

    „Piatra Corbului” şi „Piatra Despicată” sunt două rezervaţii geologice de pe teritoriul comunei R.M. care, împreună cu o serie de lacuri artificiale create special pentru exploatarea aurului încă de pe vremea dacilor constituie alte obiectice turistice interesante ale acestei comune.

     De aici se poate ajunge în satul Bucium, o zonă etnografică deosebită şi apoi la rezervaţiile geologice ale detunatelor, Detunata Goală şi Detunata Flocoasă, doi vechi vulcani bazaltici, unde se pot vedea acum gigantice coloane de bazalt de formă prismatică.

     Poate că blestemul aurului se prelungeşte şi în zilele noastre deoarece un mare concern canadiano-australian (preşedinte un anume John...Timiş !), face oforturi disperate pentru a prelua zăcământul de aur de ala R.M. şi a-l exploata. Deşi această activitate ar da de lucru oamenilor din zonă, ea presupune strămutarea satului Roşia Montană şi iniţierea unui sistem de exploatare de suprafaţaă, într-o carieră gigantică, cu manipularea unor cantităţi foarte mari de minereu în timp scurt. Prelucrarea acestuia ar putea duce la o poluare ecologică şi la o perurbare a sistemelor ecologice, fără precedent şi de o amploare irecuperabilă. Zăcământul s-ar exploata în acest fel în circa 10 ani după care .... Dumnezeu cu mila.

    Accesul la Roşia Montană (vezi harta) se poate face pe mai multe drumuri în funcţie de zona geografică în care vă aflaţi. De la Oradea prin oraşele Ştei şi Câmpeni (circa 170 km); dela Deva prin Brad, Abrud (circa 85 km), de la Alba Iulia, prin Zlatna Abrud (circa 80 km) şi de la Turda, pe valea Arieşului, prin Câmpeni (circa 90 km). Pe oricare din aceste rute veţi găsi cazare ieftină la localnici sau la preţuri rezonabile în hotelurile din Abrud, Câmpeni ori în campingurile apropiate.

Mircea ARIES

 

Listeaza