Listeaza

Mai mult despre DELTA DUNARII

DELTA DUNĂRII

 

REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII, ESTE CEA MAI MARE REZERVAŢIE DIN ROMÂNIA

Cu o suprafaţă de 580.000 ha, această rezervaţie este şi una din cele mai mari din lume, ocupând locul 22 pe plan mondial şi locul 3 în Europa, după rezervaţiiile Volga şi Kuban. Între cele 600 de rezervaţii-zone umede ale lumii, Delta Delta Dunării ocupă locul 8 . Are cea mai întinsă suprafaţă compactă de stufărişuri de pe glob – 1560 kmp; are cea mai mare parte a populaţiei europene de pelican comun – 8000 ex., şi pelican creţ – 200 ex.; deţine 60% din populaţia mondială de cormoran pitic – 6000 de ex.; şi 50% din populaţia mondială de găscă cu gât roşu – 40.000 ex. în timpul iernii. Această rezervaţie este protejată de UNESCO şi alte instituţii internaţionale de profil. România are o lege specială dedicată deltei , legea 83/1993, care o protejează şi sprijină financiar păstrarea sitemelor ecologice  (30 ecosisteme), şi acţionează printr-un organism special creat în acest scop.(Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării   - ARBDD – care deţine şi un sediu impunător în oraşul Tulcea iar conducătorul acestei instituţii se numeşte guvernator – adresa: Tulcea, Str. Portului nr. 34 A, tel 040/518945, fax. 040/518975, E-mail: deltainfo@tim.ro).. pentru refacerea ecosistemelor distruse de tendinţele anterioare de industrializare a deltei. Veţi vedea în multe locuri excavatoare care „distrug” „cuceririle comunismului”: diguri, canale etc. Activitatea economică de exploatare economică intensă a distrus multe locuri de reproducere a peştilor, a păsărilor şi a dus la moartea unor lacuri cu semnificaţii majore în desfăşurarea normală a vieţii păsărilor, peştilor, animalelor şi , în cele din urmă a oamenilor .Dar toate datele statistice nu egalează mirificul şi unicitatea acestui spaţiu geografic. Fascinaţia majoră este exercitată însă cel mai puternic asupra pescarilor pătimaşi care ar sacrifica orice pentru cîteva zile de pescuit. Adresându-vă Asociaţiei judeţene de vânătoare şi pescuit sportiv Tulcea veţi putea obţine atât permise de pescuit dar şi permise de vânătoare (pentru mistreţi, vulpi, iepuri, căprioare şi ... păsări de baltă) la tel. 040/511404 şi fax. 040/514 955..

Doctorul Varga este chirurg în oraşul Târnăveni.  Este un chirurg de primă mână, cunoscut bine şi în Târgu Mureş ba aproape în tot Ardealul. Se operează unii la spitale cu pretenţii şi vin apoi la doctorul Varga să–i dreagă...Viaţa lui este spitalul, doarme 4-5 ore pe noapte, dacă nu-i vreo urgenţă şi în rest dă bătaie, lustruieşte cimentul coridoarelor şi parchetul saloanelor cu papucii de chirurg. Are însă un drăcuşor, pescuitul . Dar una e să fii pescar într-o zonă de deal unde-ţi rozi unghiile până prinzi un clean şi alta e Delta Dunării.”Mie îmi plac chiftelele de peşte , zice o doamnă care asistă la o poveste din Deltă. Din ce peşte? întreabă doctorul. Ei, din ce peşte, din peşte dragă, care-i problema!..” Asta este deosebirea dintre un pescar şi un  mâncător de chiftele de peşte. În regimul lui Ceauşescu, pescadoarele româneşti umpluseră ţara cu peşte oceanic, că nici o bere nu aveai voie să bei dacă nu cumpărai şi două chiftele de peşte...Şi merge doctorul nostru de trei-patru ori în Delta Dunării, raiul şi visul tuturor pescarilor bolunzi. Mergem, zice el, cu maşina până în Tulcea, aruncăm tot echipamentul în barcă şi ne ducem pe buza Dunării până prindem o gaură de canal către un lac, apoi o altă gaură de canal de la un lac la altul. Şi după mai multe pătrunderi din astea, ajungem pe un lac unde stau păsările la pescuit... ştii cum?!, straturi , straturi. Căutăm acolo un loc uscat, punem corturile şi bem un vinars de prune adus de-acasă . Îi dăm şi lipoveanului cu barca. El bea, se scutură. Vodca-i pentru el o adevărată valută dar tot se scutură de câte ori bea din vinarsul de prune „îndoit”,  de la noi de pe Târnave. Apoi măncăm şi dormim una bună. Două–trei săptămâni, cât stăm acolo, mâncăm aproape numai din peştele pe care-l prindem. Da fiecare peşte-i preparat după rangul lui. Nu faci proţap din tot peştele, altu-i bun la ciorbă, altul la saramură... şi-aşa. În primă vara sata am stat trei săptămâni. Dar numai după trei zile ne-a spus un pescar, Domnule doctor, anul ăsta, frigul a-mpins peştele să lase icrele mai târziu şi acu e bolnav şi nu are chef să se dea la nadă. Aşa că anul ăsta am stat trei săptămâni la Deltă şi n-am prins peşte aproape de loc, în schimb am mâncat şi am dormit cât pentru o jumătate de an. Şi m-am bronzat, c-au zis vecinii când m-am întors acasă ... Unde aţi fost domnu doctor, în insulele tropicale?!.

Acces: pe mare: din portul Constanţa, spre nord prin portul Sulina

-         pe Dunăre din porturile Brăila şi Galaţi, apoi de la Tulcea alegeţi traseul potrivit.

-          prin aer, până la aeroportul Mihail Kogălniceanu de lângă Constanţa ori prin aeroportul utilitar de la Tulcea

-         pe şosea de la Brăila, cu bacul peste Dunăre şi apoi prin oraşul Măcin, 75 km până la Tulcea pe DN 22; dinspre Bucureşti, Slobozia, peste podul de la Giurgeni-Vadu Oii, de la Hârşova la Tulcea 80 km pe DN 22A; de la Constanţa, spre nord, prin Babadag, la Tulcea pe DN22, 104 km

La centrele de informare ecologică de la Tulcea, Crişan, Sulina şi Uzlina, veţi primi informaţii despre traseele turistice ((25 trasee turistice organizate), atât pe apă cât şi pe uscat.

.

Mic dicţionar de termeni folosiţi în Deltă

 

Albitură – peşte mic, neinteresant

Alevin – puiet de peşte

Anafar – vârtejBabaica – vâslă

Bahnă – zonă mlăştinoasă

Bahor – cârlig

Baş – capătul bărcii

Batog – peşte afumat

Buhai – vită cornută

Calcan – şoric

Ceatal – ramificaţie de ape

Ciortan – crap 1 kg

Ciortacrap – crap 1-3 kg

Ciortănică – crap de până la ½ kg

Ciopic – şalău mic

Cobâlă – unealtă de tăiat stuf

Corman – partea din spate a bărcii

Cujbă – lemn pentru susţinerea ceaunului

Dubă – barcă din lemn

Ghiol – lac în Deltă

Hnezdo – partea acoperită din faţa bărcii

Iarma – somn între 4-10 kg

Iarpac – somn între 1-4 kg

Izgon – mistreţ

Mahuna – barcă mare ce trebuie tractată

Moacă – somn de ¼ kg

Moreana – sud

Opusină – stufăriş cu apă adâncă

Otac – colibă, tabără

Pană – somn de peste 10 kg

Polnoci – nord

Pomotea – dig de apărare

Prostovol – năvod

Soha – braţ mort adânc

Setcă – năvod mare

Sidelcă – bancă în barcă

Stablea – recipient pentru mujdei

Strapazan – şalău cât o palmă

Tarama – icre sărate în butoi

Tizic – cărămizi combustibile din paie şi excremente de vită

Vostok – est

Zacramoc – barcă compartimentată

Zastrup – lopată mare pentru tăiat cale în stuf

Zapad - vest

Gastronomie pescărească tradiţională

Ciorba pescărească de peşte se găteşte din mai multe soiuri de peşte şi este foarte condimentată. Se spune că ciorba de peşte (borşul pescăresc) gătit cu apă de Dunăre are un gust aparte * Peşte la proţap fript deasupra jarului * În general, peştele fript se consumă cu mămăligă şi mujdei de usturoi * Batog de peşte (peşte afumat) * Saramură (peşte în sos sărat) * Icre proaspete * Icre sărate la butoi * Cele mai gustoase icre sunt cele de cegă, nisetru şi sturion * Coadă şi cleşti de rac fripţi în jar.

 Tradiţii şi obiceiuri

În anumite localităţi (C.A. Rosetti, Caraorman) se pun cranii de cal la poartă, pentru ca asupra acestora să cadă eventualele blesteme * De Paştele morţilor (sau Paştele blajinilor), în prima zi de luni după Paşti, toţi oamenii merg la cimitir pentru a aduce pomeni morţilor. Pomana trebuie acceptată şi mulţumită cu cuvântul „bogdaproste” * Înainte de postul Paştelui are loc un mare banchet (lăsata secului). Are loc „bătutul halviţei”, ceea ce înseamnă că o bucată de halva atârnată de tavan trebuie prinsă, prin sărituri, cu gura (Sarichiol, Sabagia). A doua zi dimineaţă, băieţii aleargă fetele şi cele prinse sunt mânjite cu funingine. * În zona Razelm, de Joia mare, se adună gunoiul şi se aşează în trei grămezi şi li se dă foc. Lângă un rug se pune o cană cu apă, lângă alta un coş cu ouă roşii. Seara, după ce se mistuie focul, ouăle sunt dăruite copiilor din vecini. * În Vinerea mare, de dimineaţă, oamenii se duc la Dunăre şi se spală pe faţă cu apă „neîncepută”. Se spune că cine săvârşeşte acest ritual va fi bogat toată ziua. În satul Victoria se spune că cine adoarme în timpul zilei, „liliacul îi va fura pasca”, adică se poate aştepta numai la lucruri rele. * Dacă unui cuplu mai în vârstă i se naşte un copil, trebuie să sară peste foc, în prezenţa rudelor semn că au lăsat în urmă necazurile (Murighiol). În alte locuri (Bălteni de Sus, Mahmudia) acelaşi cuplu este răsturnat din barcă în Dunăre, ca apa să le spele gândurile negre. Udatul poate fi răscumpărat printr-o cinste făcută la crâşma din sat. * Barcagii lipoveni iau în nume de rău dacă cineva fluieră în barcă. * Lipovenii mai practică străvechea metodă de pescuit cu harponul, de vânat vidre cu câini, precum şi vânătoarea de lişiţe, pe gheaţă cu patinele.(mai ales pe lacurile Razelm şi Sinoe) * De cele mai multe ori, cea mai bună monedă de schimb în Deltă este rachiul sau vodca.

 Mircea ARIES

Listeaza