Listeaza

SOVATA - PRAID - CORUND

ZONA SÃRII

-           carte de vizită -

 

Aşezare şi limite: Zona istorică a Sării este situată pe teritoriul a două judeţe: Harghita şi Mureş. Zona are aspectul de triunghi isoscel, cu vârful îndreptat spre sud. Limitele : la nord: vf. Saca (1777 m.) şi Poiana Copaşului (1206 m); la est: vf. Bichiş (1080 m.) şi vf. Firtuş (1060 m.); la sud: satul Calonda; la vest: Pasul Bucin (1278 m.) Relief: Zona Sării este aşezată pe Platoul Gurghiu-Harghita şi Dealurile Târnavei Mici, cu altitudini cuprinse între 500 şi 1700 m., fiind închis la nord de latura sudică a Munţilor Gurghiu, cu înălţimea maximă în vârful Saca (1777 m.). Hidrografie: Principalele cursuri de apă din zonă sunt: Târnava Mică şi Corundul: numeroase pâraie de munte: izvoare de ape minerale carbogazoase şi sărate: lacuri cu apă sărată născute din prăbuşirea dolinelor de sare: Ursu (46000 mp, 18,4 m. adâncime), Aluniş (19000 mp.), Verde (5000 mp), Negru, Roşu, Mierlei, Şerpilor (toate la Sovata). Clima: Moderată, tipică zonelor de podiş. Veri răcoroase (cu temperaturi medii în iulie de 17-18,5 grade Celsius) şi ierni friguroase (cu temperaturi medii în ianuarie de 4 - -3 grade Celsius). Precipitaţii medii anuale de cca. 800 mm (mai abundente în aprilie şi septembrie). Resurse naturale: Sare, lemn, bazalt, granit, aragonit, nămoluri clorurosodice etc. Populaţia: Zona Sării cuprinde un oraş (Sovata), două comune (Praid, Corund), având în componenţă 15 sate. Număr total de locuitori: 26200. Ocupaţii principale: Exploatarea şi prelucrarea sării şi a lemnului, creşterea animalelor, ceramică, prelucrarea de iască, morărit, turism, comerţ şi servicii. Turism: Datorită factorilor naturali de cură balneară, a ocupaţiilor tradiţionale (artizanat), monumentelor istorice, tradiţiilor populare, în zonă există o puternică infrastructură turistică (hoteluri, moteluri, hanuri, baze de tratament, ştranduri, restaurante, baruri, pârtii de schi etc.). În ultimii ani s-a dezvoltat şi o puternică bază de turism rural. Căi de acces: pe şosea. DN 13A (Tg.Mureş  Sovata  Odorheiu Secuiesc  Miercurea Ciuc  Braşov); DN 138 (Praid  Gheorgheni  Piatra Neamţ); DJ 135A (Reghin  Sovata). Pe calea ferată: relaţia 307 (Teiuş  Blaj  Târnăveni  Sovata  Praid). Pe calea aerului: prin Aeroportul Internaţional Tg.Mureş.

 

SOVATA

Oraş în judeţul Mureş

 

Aşezare: La 71 km. de Tg.Mureş şi la 38 km. de Odorheiu Secuiesc

Populaţia: 12300 locuitori ( 89,15% maghiari, 8,3% români, 2,4% rromi  44,5% romano-catolici, 40,2% reformaţi, 8,2% ortodocşi, 0,5% greco-catolici, 6,6% alte confesiuni)

Prima atestare documentară: 13 septembrie 1578

Număr de turişti pe an: 25000

Obiective turistice: Lacurile şi bazele de tratament. Izvoarele. Cetatea romană din Sărăţeni. Casa Memorială Bernady. Complexul Tivoli. Capela romano-catolică (1939). Bustul lui Nicolae Bălcescu. Bustul lui Petőfi Sándor. Biserica greco-catolică (1931-1932). Biserica Adormirea Maicii Domnului (1929). Biserica reformată (1937). Biserica romano-catolică (1878). Biserica ortodoxă (1991).

 

 

PRAID

Comună în judeţul Harghita

Aşezare: La 5 km. de Sovata şi 33 km. de Odorheiu Secuiesc

Populaţia: 7200 locuitori (97% maghiari, 2% români, 1% rromi)

Prima atestare documentară: 1562

Număr de turişti pe an: 180000

Obiective turistice: Dealul Sării. Defileul. Salina Praid. Moara de sare. Baia hidrotermală. Biserica reformată (1790). Muzeul comunal. Biserica romano-catolică (1800). Casa memorială Áprily Lajos (1887-1967). Biserica Sfânta Treime (1929). Turnul de pază roman Ocna de Sus. Cetatea Rapsonne  Ilieni. Biserica reformată Ocna de Sus (sec. XVII). Casă de lemn cu cuptor de ceramică smălţuită  Ocna de Sus 152. Fosta cancelarie a minei de sare  Praid 382.

 

CORUND

Comună în judeţul Harghita

Aşezare: La 17 km. de Sovata şi 26 km. de Odorheiu Secuiesc

Populaţia: 6700 locuitori (93% maghiari, 0.2% români, 6,8% rromi)

Prima atestare documentară: 1333

Număr de turişti pe an: Nu sunt date statistice. Mai multe zeci de mii.

Obiective turistice: Biserica unitariană (sec. XVI). Biserica romano-catolică (1911). Muzeul comunal. Rezervaţia naturală Dealul Melcilor. Izvorul sărat concentrat Casa Sării.

                                                   JÓZSA JÁNOS – meşter ceramist în ceramică tradiţională de Corund/Korond. Tóbszórós országos elsődijas kerámikus a népművészet mestere. Localizare: Localitatea Corund/Korond, judeţul/megye Harghita/Hargita, str. /ut: Principală nr. 35. Tel: 004 0266-249 126; Mobil: 004 0740-761 157; E-mail: jozsa--janos@freemail.hu; jozsajanos2@freemail.hu; www.keramio.ro

 

TERAPIA NATURII

Numeroşii factori de cură balneară determină anual sute de mii de bolnavi să facă tratamente în Zona Sării. Sovata. Lacul Ursu: salinitate medie: 256 g/l. Conţine 64000 tone de sare. Alte lacuri sărate: Negru, Aluniş, Roşu, Verde, Piroşca, Mierlei. Microclimat de cruţare. Nămol terapeutic extras din lacuri. Indicaţii medicale:  Boli ginecologice (boli ginecologice inflamatorii, sechele post-operatorii, sterilitate etc.); boli ale aparatului locomotor; boli endocrine (insuficienţe hormonale, obezitate etc.); boli neurologice (pareze şi paralizii, sechele post-hemoragii); boli metabolice (guta). Tratamente: băi clorurosodice, împachetări cu nămol, electroterapie, hidroterapie, fitoterapie, ultrasonoterapie, aerosolterapie, masaj terapeutic, kinetoterapie şi gimnastică terapeutică, climatoterapie. Bază de tratament. Praid. Salina cu o suprafaţă de cca. 2 hectare, la o adâncime de 120 m. Temperatură constantă: 15,6  15,8 grade Celsius. Concentraţie mare de bioxid de carbon. Ionizaţie mare: 413-580 ioni/mc. Nivel scăzut de pH. Presiunea parţială a oxigenului cu 2,07% mai mare decât la suprafaţă. Indicaţii medicale: Boli respiratorii (în special astm). Bază de tratament, teren de joacă, bufet, bibliotecă, capelă ecumenică. Capacitate zilnică: cca. 2500 de pacienţi. Băile sărate (sezonier). Bază de tratament. Corund. Izvoare de apă minerală carbogazoasă: Arcso, Dio, Cseredomb, Szolomar.

 

VÂNÃTOARE SI PESCUIT

Datorită aşezării geografice cu fond silvic specific zonei premontane şi montane (foioase şi răşinoase), Zona Sării are un potenţial piscicol şi cinegetic extrem de variat, apreciat de vânătorii şi pescarii din România şi străinătate. Sovata. Vânat. mistreţ, iepure, cerb, căprioară, urs. Pescuit: păstrăv (la păstrăvăria de la Câmpul Cetăţii). Praid. Vânat: cerb, căprioară, urs, mistreţ, lup, vulpe, iepure. Animale  ocrotite: râs, cocoşul de munte. Pescuit: păstrăv (în apele de munte), caras, crap etc. (în apele de şes). Corund. (AVPS Corund 15000 ha.). Vânat: urs, lup, cerb, mistreţ, vulpe, fazan. Pescuit: păstrăv.

 

SPORT SI DRUMETIE

Indiferent de anotimp, turiştii sosiţi în Zona Sării pot să practice fie sportul preferat, fie să facă drumeţii de o zi pe pitoreştile trasee montane. Sovata. Terenuri de sport: terenul de fotbal AS Lacul Ursu; terenul de handbal Sovata Băi; terenul de handbal al Şcolii Generale nr.1. Sporturi de iarnă: schi pe Valea Sebeşului şi Câmpul Mic. Drumeţii: Mezőhavas  Cserépkő (fără marcaj); Câmpul Cetăţii (marcaj vechi). Praid. Sporturi de iarnă: schi şi săniuş la cabana Bogdan. Drumeţii: Cetatea Rapsonne, Vârful Bucin, Rezervaţia Sóhát. Corund. Drumeţii: Arcso  Cetatea Firtos; Arcso  Dealul Melcilor; Arcso  Mina Aragonit (toate fără marcaje).

 

MESTESUGURI TRADITIONALE

Sovata. Prelucrarea lemnului, creşterea animalelor. Praid: Minerit de sare (cu urme din perioada romană), prelucrarea lemnului, creşterea animalelor. Corund. Olăritul (una din principale centre de artizanat din România  date despre primele ateliere de olărit datează din 1613.), prelucrarea de iască (unicul loc din lume unde se execută din iască  ciuperca de copac  obiecte de artizanat şi de uz casnic: genţi, poşete, şepci, tăvi etc.)

 

TRADITII, OBICEIURI, FESTIVALURI

Zona Sării, pe lângă portul popular specific şi ocupaţiile ancestrale, păstrează o serie de obiceiuri şi tradiţii care se perpetuează de generaţii. De asemenea, au loc manifestări culturale şi festivaluri pline de culoare, care pe lângă localnici atrag şi mii de turişti. Sovata. Balul strugurilor (după recoltă); Serbările Zăpezii (ianuarie-februarie); Ziua de naştere a Lacului Ursu (mai); Festivalul Internaţional Copiii Europei (iunie-iulie); Tabăra de pictură (septembrie  în organizarea UAP Mureş). Praid. Carnavalul ce marchează începutul postului (Ocna de Jos); Balul strugurilor (toamna); târguri naţionale (19 martie, 26 iulie, 15 octombrie, 17 decembrie  drept primit din 1802); târg săptămânal în fiecare zi de joi; Festivalul fanfarelor (în august). Corund. Târgul de ceramică de la Arcso (în august, a doua sâmbătă şi duminică); Întâlnirea formaţiilor de fanfară (septembrie); port popular secuiesc.

 

BUCÃTÃRIA TRADITIONALÃ

Aproape în fiecare gospodărie din zonă stau la mare cinste afumăturile: slănină, cârnaţi, şuncă. Iarna, înainte de Crăciun, tăiatul porcului devine o adevărată sărbătoare culinară. În zilele de sărbătoare se găteşte supă de carne cu tăiţei lungi de casă, friptură cu garnitură de cartofi, castraveţi covăsiţi şi muraţi, cozonaci şi diferite prăjituri. Gospodarii au în pivniţă palincă (ţuică de prune), ţuică de fructe (mere, pere), vin de struguri sau de mere, zmeură şi strugurei. Mâncărurile tradiţionale zonei (care pot fi degustate atât în restaurante, pensiuni cât şi la gospodării) sunt: sarmalele, mămăliga cu brânză, ciorba de hrean, ciorba cu zeamă de varză, gulaşul secuiesc, gulaşul tradiţional, varza lucskos.

 

LEGENDELE LOCULUI

De multe ori, istoria oficială se confundă cu mitul şi legenda. Şi în Zona Sării, pe lângă o serie de obiceiuri şi tradiţii ale căror obârşie se pierd în negura timpului, există şi legende care dau un pitoresc aparte locului.

Sovata. Legenda Lacului Ursu. Lacul Ursu s-a format pe locul unei foste doline de sare. În primăvara anului 1875, pe locul denumit Groapa lui Palne, datorită unor ploi torenţiale, fânul de pe ponoare a astupat curgerea pâraielor. Apa a dizolvat repede sarea, iar în anul 1879, o stâncă enormă s-a prăbuşit, provocând un mic cutremur şi zăgăzuind pâraiele sărate. Aşa a luat naştere lacul. Deoarece are forma unei blăni de urs întinsă, localnicii i-au dat denumirea de Lacul Ursu.

Praid. Legenda comorii Kodáros. Istoricul şi etnograful Orbán Balázs vorbeşte despre o legendă din Praid, potrivit căreia, în arealul localităţii, regele Darius ar fi îngropat un tezaur fabulos. Legenda Cetăţii Rapsonne. Potrivit legendei, frumoasa Rapsonne a plecat de la Cluj atunci când sunau clopotele. Ea s-a îndreptat spre dealul de sare al Sovatei, iar în popor acest drum se numeşte al diavolului. Denumirea are o explicaţie tot în legendă: pentru a construi acest drum, Rapsonne a făgăduit diavolului un munte de aur şi o vale de argint. Când diavolul a venit după simbrie, Rapsonne şi-a împreunat trei degete, pe ele punând o bucată de aur, iar în podul palmei una de argint, spunând: „Iată muntele tău de aur şi valea ta de argint”. Furios, diavolul a distrus drumul până la Cluj, nelăsând decât o mică porţiune în apropierea cetăţii.

Corund. Legenda cetăţilor Firtos şi Tardot. Potrivit legendei, Firtos era o zână bună, iar Tardot una rea. Cele două trăiau în duşmănie. Firtos s-a hotărât să-şi construiască o cetate şi, pentru a nu rămâne mai prejos, Tardot a pus pariu că va construi mai rapid o cetate. Tardot vroia să construiască atât de repede cetatea, încât înainte de miezul nopţii să poată pune ultima piatră din piatra de colţar al cetăţii lui Firtos. Tardot şi-a devansat rivala. A desfăcut piatra de colţar cu un drug de fier şi a zburat cu ea spre Corund. Însă, la miezul nopţii au început să cânte cocoşii. Drugul de fier s-a rupt, iar piatra s-a prăbuşit.

 

Listeaza