Listeaza

TRASEUL VII: BACĂU – BISTRIŢA – SATU MARE

TRASEUL VII: BACĂU – PIATRA NEAMŢ – TÂRGU NEAMŢ - VATRA DORNEI – BISTRIŢA – NĂSĂUD – SIGHETU MARMAŢIEI – SATU MARE (666 km)

- 0 km – BACĂU. ) Municipiu reşedinţă de judeţ (atestat din 1408). Biserica „Precista” (1498) ctitorită de fiul lui Ştefan cel Mare, Alexăndrel. Ruinele Curţii Domneşti. Biserica „Sf. Ierarh Nicolae” (1848). Biserici din sec. XIX. Biblioteca Judeţeană (1774), cea mai veche clădire din oraş. Parcul Canciov (24,5 ha.) Parcul Gherăieşti (36,6 ha) cu o frumoasă pădure de conifere. Observator astronomic cu planetariu. Muzee. Teatru. Filarmonică. (Punct de legătură cu traseul I).

-17 km – BUHUŞI. Oraş (atestat din 1438). Castelul Buhuş (sec. XVIII) în stil neoclasic. Hanul de poştă (sec. XVIII). Lacul de acumulare Bistriţa cu posibilitatea de practicare a sporturilor nautice. Muzeu.

-8 km – COSTIŞA. Sat. Conacul Cantacuzino-Paşcanu (1870) cu parc şi lacuri în cascadă.

-33 km - PIATRA NEAMŢ. Municipiu reşedinţă de judeţ (atestat din 1337).Curtea Domnească a lui Ştefan cel Mare (1491). Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” (1497-1498) ctitorită de Ştefan cel Mare. Turnul lui Ştefan (1499). Biserica „Sf. Paraschiva” (1618). Biserici din sec. XVIII – XIX. Bisericile din lemn „Sf. Troiţă” (1764), „Adormirea Maicii Domnului” (1776). Casa Paharnicului (1835). Casa de lemn Hausschild (1840). Casa lui Calistrat Hogaş (1880). Rezervaţiile geologice şi peisagistice Pietricica, Cozla, Cernegura. Rezervaţia geomorfologică Căldările Urieşilor. Lacul de acumulare Bâtca Doamnei. Zoo. Muzee. Teatru.

-12 km – DOBRENI. Sat. Bisericile din lemn „Sf. Dumitru” (1752) şi „Sf. Voievozi” (1832). Rezervaţia naturală Pădurea Dobreni (37 ha).

-16 km – BĂLŢĂŢEŞTI. Staţiune balneoclimaterică de interes local. Izvoare minerale clorurate, sulfatate, iodurate.

-6 km – VĂRATIC. Sat. Biserica Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” (1785) pictată în 1841. Colecţie muzeală cu obiecte de artă bisericească. Mormântul poetei Veronica Micle. Rezervaţiile naturale Pădurea de argint (2 ha) şi Codrii de Aramă (7,4 ha).

-7 km – AGAPIA. Sat. Mănăstirea Agapia ctitorită în 1647. Biserica „Sf. Arhangheli” (1858-1861) pictată în interior de Nicolae Grigorescu în stil neoclasic. Colecţie de artă bisericească. Muzeul memorial Al. Vlahuţă. Centru etnografic (covoare).

-7 km – HUMULEŞTI. Sat. Muzeul memorial Ion Creangă în casa în care a copilărit prozatorul.

-1 km - TÂRGU NEAMŢ. Oraş (atestat din 1580). Biserica Mănăstirii „Răducanu” (1644), cu picturi din sec. XVIII, în stil baroc, cu pisania în limba franceză (1762), unică în România. Mănăstirea de maici „Măgura Ocnei”  (1750-1757). Biserica „Sf. Nicolae” (1752). Biserici din sec XIX. Bisericile din lemn „Sf. Parascheva” – Domnească (1725), „Sf. Gheorghe” (1761), „Sf. Născătoare de Dumnezeu” (armenească) (1808), „Sf. Dumitru” (1813), „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” (1832). Staţiune balneoclimateică de interes local cu ape minerale clorurate, sulfuroase, sodice, slab bicarbonatate. Muzeu. Centru pomicol.

- 5 km – VÂNĂTORI-NEAMŢ. Sat. Mănăstirea Secu (înc. sec. XVII); mormintele mitropolitului Varlaam, al vornicului Nestor Ureche şi al soţiei acestuia Mitrofana; muzeu de artă religioasă cu exemplare rare. Rezervaţie de stejari seculari. Rezervaţie zoologică de zimbrii.

-10 km – MĂNĂSTIREA NEAMŢ. Sat. Mănăstirea Neamţ (sec. XIV) ctitorită de Petru I Muşat şi refăcută de Ştefan cel Mare (1497). Complex mănăstiresc. Bibliotecă cu incunabule şi tipărituri rare (18.000 volume). Muzeu de artă religioasă.

-36 km – POIANA LARGULUI. Sat. Extremitatea nordică a lacului de acumulare Izvorul Muntelui. Viaduct (800 m.). Stânca de calcar din mijlocul lacului Piatra Teiului, monument al naturii. Posibilitate de practicare a sporturilor nautice. Bisericile din lemn „Buna Vestire” (1741) şi „Trei Ierarhi” (1802).

-43 km – BROŞTENI. Sat. Punct de plecare pe traseele din Munţii Grinţieşu Mic şi Stânişoarei. Traseu montan auto pitoresc.

-13 km – CRUCEA. Sat. Rezervaţia naturală Cheile Bistriţei. Punct de pornire pe traseele montane din Munţii Rarău şi Bistriţei.

-15 km – DORNA  ARINI. Sat. Punct important de plecare spre Parcul Naţional Căliman şi spre Rezervaţia naturală 12 Apostoli.

-8 km - VATRA DORNEI. Municipiu (atestat din sec. XV). Biserica „Sf. Petru şi Pavel” (înc. sec. XVIII). Biserica „Naşterea Maicii Domnului” (1763). Cazinoul Băilor (1896). Clădirile izvoarelor minerale (sf. sec. XIX). Primăria (1897). Staţiune balneoclimaterică de interes general. Ape minerale. Bază de tratament. Pârtii de schi amenajate. Parc dendrologic (50 ha.). Punct de plecare pe traseele montane din Munţii Căliman şi Parcul Naţional Căliman. Muzeul Dornelor.

-8 km – DORNA CANDRENILOR. Sat. Ape minerale carbogazoase. Rezervaţia geologică Dorna Candrenilor (roci eruptive). Acces pe traseele montane din Munţii Bistriţei.

-16 km – POIANA STAMPEI. Sat. Izvoare cu apă minerală carbogazoasă. Rezervaţia naturală botanică Tinovu Mare (677 ha) cu exemplare rare de pin şi rogoz.

-12 km – PASUL TIHUŢA (1.200 m). Peisaj pitoresc. Loc unde Bram Stocker a transpus intriga romanului Dracula. Castelul (în variantă modernă Dracula).

-5 km – PIATRA FÂNTÂNELE. Sat. Pârtie de schi amenajată.

-27 km – JOSENII BÂRGĂULUI. Sat. Centru etnografic (ceramică roşie). Case vechi tradiţionale. Instalaţii tehnice din lemn (mori, piue etc.). Biserica ortodoxă (sec. XVIII).

-17 km – BISTRIŢA. Municipiu reşedinţă de judeţ (atestat din 1349). Ruinele cetăţii (sec. XV-XVI). Turnul dogarilor (sec. XV). Biserica Intrarea în Biserică (1270-1280). Vechea Primărie (sec. XV-XVI). Vechea cazarmă (sec. XIX). Case vechi (sec. XV-XVI). Ansamblul comercial Sugălete (sec. XV-XVI) cu arcade şi coloane. Monumente, statui. Muzee. Parc dendrologic. Centru viticol. (Punct de legătură cu traseul VI b).

-12 km – DUMITRA. Sat. Biserică evanghelică fortificată (1488).

-7 km – LIVIU REBREANU. Sat. Casa memorială în care a copilărit Liviu Rebreanu (sf. sec. XIX).

-5 km – NĂSĂUD. Oraş (atestat din 1264). Biserica ortodoxă (sf. sec. XIX). Clădirea cazărmii Svarda (sec. XVIII). Centru etnografic (ţesături, cusături din piele). Muzeu.

-5 km – SALVA. Sat. Bisericile din lemn „Sf. Apostoli” şi „Sf. Arhangheli” (sec. XVIII). Centru etnografic (confecţionarea pălăriilor cu pene).

-7 km – GEORGE COŞBUC. Sat. Muzeul memorial în casa natală a poetului George Coşbuc (sec. XIX).

-66 km – PASUL ŞETREF (817 m). Traseu pitoresc.

-6 km – SĂCEL. Sat. Biserica din lemn „Sf. Apostoli” (1728).

-12 km – MOISEI. Sat. Monumentul sculptural al sculptorului Vida Geza în memoria victimelor represiunii horthyste. Peştera Izvoru Izei. Rezervaţia Izvoru Bătrâna (0,5 ha).

-26 km – SĂLIŞTEA DE SUS. Sat. Biserica din lemn „Sf. Nicolae” – Din Deal (sec. XVII – XVIII).  Biserica „Sf. Nicolae” – Din Vale (1722) cu picturi originare; icoane din sec. XVIII.

-8 km – BOGDAN VODĂ. Sat. Biserică din lemn (1718) în stil tradiţional maramureşean; picturi originare; candelabru sculptat din lemn.

-12 km – IEUD. Sat. Biserică din lemn (1364) – cea mai veche din Maramureş - în stil tradiţional maramureşean; aici s-a descoperit „Codicele din Ieud”, cea mai veche scriere în limba română. Colecţie valoroasă de icoane pe sticlă.

-6 km – ROZAVLEA. Biserică din lemn (1717) în stil maramureşean. Case vechi din lemn. Porţi sculptate.

-8 km – STRÂMTURA. Sat. Biserică din lemn (1661).

-10 km – BÂRSANA. Sat. Biserică din lemn (1720) cu o turlă de 57 m; cea mai înaltă construcţie din lemn din România. Muzeu de icoane pe sticlă.

-6 km – ONCEŞTI. Sat. Biserică din lemn (1795) cu picturi originare. Turn de piatră (sec. XIV). Porţi monumentale de lemn.

-6 km – VADU IZEI. Sat. Biserica din lemn „Cuvioasa Parascheva” (înc. sec. XVIII) cu picturi de factură populară. Porţi sculptate monumentale.

-8 km - SIGHETU MARMAŢIEI. (Punct de legătură cu traseul IV c). Municipiu (atestat din 1329). Biserica reformată (sec. XIV) în stil neogotic. Biserica fostei mănăstiri a piariştilor (1730-1755). Biserica ucrainiană (1791). Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (sec. XIX). Clădirea Vicariatului ortodox ucrainian (sec. XIX). Fosta şcoală reformată (1802). Fosta Primărie (sec. XIX). Cazarma (1850-1890). Sinagoga (1902). Palatul Cultural (1913). Muzeu arhitecturii maramureşene în aer liber. „Monumentul Sighet” din incinta fostei închisori, loc de supliciu pentru luptătorii anticomunişti. Muzee. Teatru. Parcul „Grădina Morii” cu arbori seculari vechi de peste 200 de ani şi plopi înalţi de 40 m şi cu o grosime de peste 8 m. Anual, în decembrie, Festivalul tradiţiilor populare de iarnă.

-18 km – SĂPÂNŢA. Sat. „Cimitirul Vesel” cu monumente funerare reprezentând caricatural (prin sculpturi şi versuri) viaţa defunctului, începută de meşterul Stan Ioan Pătraş. Centru etnografic (cusături, ţesături, cergi). Rezervaţia Mlaştina Poiana Brazilor (3 ha).

-32 km – CERTEZE. Sat. Port popular tradiţional. Manifestări tradiţionale (Sâmbra oilor).

-37 km – NEGREŞTI-OAŞ. Oraş (atesta documentar din 1270). Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1847). Biserică din lemn (sec. XVIII). Muzeu etnografic în aer liber. Izvoare cu ape minerale clorurate, bicarbonatate, carbogazoase, sodice, slab sulfuroase.

-4 km – VAMA. Sat. Centru de ceramică (smălţuită şi decorată cu cornul). Muzeu.

-43 km – SATU MARE. Municipiu reşedinţă de judeţ (atestat din sec. XIV). Catedrala romano-catolică (sec. XVIII – XIX) în stil neoclasic. Biserica cu lanţuri (1793) în stil baroc. Biserica greco-catolică „Sf. Nicolae” (1740). Teatrul (sf. sec. XIX). Sinagoga (1889). Casa Vacsai (1798) în stil baroc şi gotic. Casa Vasile Lucaciu (sec. XIX). Palatul Dobossy (sec. XIX). Turnul pompierilor (1903-1904) înalt de 45 m. Ruinele cetăţii (sec. XVI) Staţiune balneoclimaterică sezonieră cu izvoare sulfuroase. Teatru. Muzee.

 (Punct de legătură cu traseele IV b şi IV c).

Listeaza