Listeaza

5 TRASEE AUTO

5 Trasee turistice auto cu plecare din Băile Herculane

Baile Herculane

BĂILE HERCULANE, oraş-staţiune balneoclimaterică, cu circa 9 000 de locuitori, atestat documentar din anul 153 d.Ch., cea mai veche staţiune balneară din România.În perioada romană se numea Ad aquas Herculis sacras, numindu-se apoi, până la 1817 Băile Hebadiei, când şi-a schimbat numele în Băile Herculane. Este situată în judeţul Caraş-Severin, pe Valea Cernei, la altitudinea medie de 160 m,  între munţii Cernei şi munţii Mehedinţi, la 41 km de Drobeta-Turnu Severin şi la 106 km de Reşiţa. , Are o climă blândă, de cruţare, cu temperaturi medii de +1 grad C iarna şi 22 grade C vara, un aer cu o puternică ionizare negativă, echivalentă unei înălţimi de 3 000 m. Se cunosc 16 izvoare de ape termominerale şi s-au executat foraje care au îmbogăţit considerabil volumul de ape termale şi minerale. Izvoarele au o compoziţie variată: sulfuroase, clorurosodice, bicarbonatate, calcice, bromurate, iodate, slab radioactive, cu oligominerale, cu mineralizări cuprinse între 3000 şi 7500 mg/litru şi temperaturi de 38 - 62 grade C. Indicaţii terapeutice: afecţiuni reumatismale (inflamatorii, degenerative, abarticulare), afecţiuni posttraumatice, neurologice, periferice (pareze, paralizii), metabolice şi de nutriţie, asociate (ginecologice, respiratorii, ORL, digestive). Contraindicaţii: tulburări psihice, epilepsie, tumori, TBC, boli acute, sindrom hemoragic, sarcină. Proceduri  folosite: hidroterapie, cultură fizică medicală, electroterapie,acupunctură, aerohelioterapie, hidrochinetoterapie, inhaloterapie. Această staţiune este comparată ca eficienţă cu staţiunile Vichy şi Mont Dore. La 1852 împăratul Austriei considera Băile Herculane ca “cea mai frumoasă staţiune de pe continent”.  Staţiunea are în prezent o capacitate de cazare de peste 4000 de locuri. Anual se desfăşoară aici Congresul Spiritualităţii Româneşti, Festivalul Internaţional de Folclor HERCULES, Festivalul Pinul Negru de Banat, Festivalul Răchiei din Banat, Nigeea la Bani şi Balul Strugurilor.

BĂILE HERCULANE, SERVICII:

„LA NICO”***: restaurant, spălătorie auto, vulcanizare, parcare; Localizare: E70/DN6, km 381, lângă gara Băile Herculane; Tel: 0766-369893, Fax: 0255-561550

MOTEL „GORJANUL”***: cazare, restaurant; Localizare: E70/DN6, km 382, în apropierea gării Băile Herculane; Tel: 0255-523291, Mobil: 0724-881205

MOTEL „SFINXUL BĂNĂŢEAN”***: cazare, restaurant. Localizare: E70/DN6, km 382, în apropierea gării Băile Herculane; Tel: 0255-523050, Mobil: 0766-369893

HOTEL „GETA”***: cazare, tratamente balneoclimaterice, restaurant; Localizare: Băile Herculane, zona centrală, str. Castanilor nr. 2; Tel: 0255-560043, Fax: 0255-560111;E-mail: hotelgeta@baileherculane.ro; www.hotel-geta.ro

e-mail: hotelgeta@baileherculane.ro

POPAS „GORJANUL”: căsuţe de vacanţă, cazare, restaurant. Localizare: pe DN67D, pe malul lacului Prisaca(Cerna), pe valea Cernei, la circa 10 km în amonte de Băile Herculane; Tel: 0788-382570

HOTEL „TRANDAFIRUL GALBEN”**: cazare, restaurant, bar, terasă, parcare, piscina. Localizare: Băile Herculane, str. Trandafirilor nr. 76; Tel: 0255-560 516; Fax: 0255-560515

CASA ECOLOGICA***:cazare, restaurant, piscină. Facilităţi: saună, jacuzzi, fitness, sală conferinţe, barbeque, teren de joacă. Localizare; la 1,5 km de Băile Herculane, pe E70/DN6. Tel/fax: 0255-523292; 0744-152925;

E-mail: pensiuneaecologica@gmail.com; www.pensiuneaecologica.ro

CASA „MARIA”***: cazare, restaurant, piscină cu apă termală, SPA. Localizare: Romania – 325200 – Băile Herculane, jud. Caraş Severin, Str. Zăvoiului nr. 35A, Tel: 0740-930.569, Fax: 0255-560.838. E-mail: casa_maria_herculane@yahoo.com; www.pensiuneacasamaria.ro

HOTEL “AMBASADOR”***: cazare, restaurant, terasă, tratamente balneare, excursii. Localizare: Băile Herculane, str. Vicol nr. 4, Tel: 0723-523743; 0744-221692; Fax: 0255-560332; E-mail: ambasador_herculane@yahoo.com.

 

1. Băile Herculane – Mehadia – Anina – Reşiţa (şi retur)

(Total parcurs dus-întors:  262 km.)

0 km. BĂILE HERCULANE. 7 km. MEHADIA. Urmele castrului roman Ad Mediam. Cetate (sec. XIII) din piatră şi cărămidă, cu turn hexagonal masiv. Biserica „Naşterea maicii Domnului” (Sf. Sec. XVIII) având decoraţiuni baroce pe faţade. 11 km. Ramificaţie la stânga pe DN 57B. 5 km. IABLANIŢA. Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” construită în 1825 şi pictată în 1828. 43 km. BOZOVICI. Biserica „Înălţarea Domnului” (1798) pictată mijl. Sec. XIX. 0-29 km. Traseu extrem de pitoresc (serpentine, abrupturi, chei). Punct de plecare către Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa. 29 km. ANINA. Oraş. Biserica romano-catolică (1828). Punct de plecare spre, peştera şi lacul Buhui, peştera Anina. 20 km. CARAŞOVA. Biserică romano-catolică (1726-1822). Cheile Caraşului, 19 km., rezervaţie complexă (floristică, geologică şi speologică), 894,5 ha, numeroase peşteri (Buhui, Liliecilor, Racoviţă etc.), izbucuri, plante rare şi ocrotite: liliac sălbatic, mojdrean, scumpie, gorun etc. 16 km. REŞIŢA. Municipiu reşedinţă de judeţ. Catedrala „Sf, Ioan Botezătorul (sec. XIX), biserica evanghelică (sec. XIX), biserica romano-catolică (1848), Cazinoul german (1862), Cazinoul român (sec. XX), Poşta veche (1912) Palatul cultural (1928). Muzeul locomotivelor cu aburi (16 locumotive construite la Reşiţa de-a lungul timpului). Zoo. Punct de plecare către staţiunea montană Semenic.

 

2. Băile Herculane – Orşova – Drobeta-Turnu Severin (şi retur)

(Total parcurs dus-întors: 90 km)

0 km. BĂILE HERCULANE. 0-20 km. Traseu montan extrem de pitoresc. 20 km. ORŞOVA. Oraş.  Mănăstirea de maici „Sf. Ana” ctitorită în 1935-1939 de ziaristul Pamfil Şeicaru, biserica „Sf. Nicolae” (1746), biserica romano-catolică (1966-1972) în stil modernist, Hidrocentrala „Porţile de Fier”. Principalul punct de pornire în Defileul Dunării (rezervaţiile Cazanele Mari şi Cazanele Mici) şi în Parcul Naţional.  Porţile de Fier”. Posibilitate de turism nautic pe Dunăre. 0-25 km. Din Orşova ne îndreptăm în aval, pe şoseaua care însoţeşte Dunărea pe malul stâng. Traseu extrem de pitoresc (serpentine, viaducte etc. De-a lungul lacului de acumulare al hidrocentralei Porţile de Fier. 25 km. DROBETA-TURNU SEVERIN. Municipiu reşedinţă de judeţ. Podul lui Traian (sec. II) construit de Apolodor din Damasc şi din care mai există doar un picior dar a fost considerat cea mai importantă construcţie inginerească a Europei antice.Castrul roman. Ruinele termelor romane (sec. XIII – XIV). Turnul bizantin Todora (sec. VI). Ruinele cetăţii Severinului (sec. XII – XIV). Biserica Grecescu (1813) cu picturi de Nicolae Tattarescu. Barajul şi hidrocentrala Porţile de Fier (înalt de 55,4 m. şi lung de 441 m.). Insula Şimian, locul unde au fost strămutate obiective de pe Insula Ada-Kaleh: cetatea turcească (sec. XV), geamia, vechi case turceşti. Pădurea Crihala (10 ha.) unde creşte bujorul cu frunze mici (monument al naturii). Faleza Dunării. Punct important de acces în Parcul Naţinal Porţile de Fier. Muzeul Porţilor de Fier.  

 

3. Băile Herculane – Orşova – Moldova Nouă

(Total parcurs dus-întors: 276 km.)

0 km. BĂILE HERCULANE.  25 km. ORŞOVA. Vezi descrierea de la traseul 3. 25-113 km. DEFILEUL DUNĂRII. Traseu extrem de pitoresc, unic în această zonă a Europei. Lungime de 114 km. Dunărea străbate o zonă calcaroasă cu pereţi abrupţi (Cazanele Dunării – 9 km. lungime, cu o lăţime de 180 – 250 m.), cu numeroase formaţiuni carstice, printre care şi Gaura Chindiei, cu valoroase picturi rupestre din neolitic. Zona este parte integrantă din Parcul Naţional Porţile de Fier. Vegetaţie submediteraneană cu numeroase specii endemice şi rare. Pe acest parcurs ne vom opri pentru a admira chipul regelui dac Decebal sculptat recent într-o stâncă de calcar, înalt de 40 de metri şi lat de 25 m. 113 km. CORONINI. Stânca solitară numită Babacai, care atunci când bate vântul scoate un sunet bizar. Ruinele unei cetăţi feudale (sec. XI-XV). 10 km. MOLDOVA NOUĂ. Oraş. Rezervaţia complexă (forestieră şi botanică) Valea Mare (400 ha.) cu numeroase specii rare de sorginte mediteraneană printre care şi Daphne laureola, existent numai aici. Biserica romano-catolică (sf. Sec. XVIII). Muzeul Cazanelor Dunării.  

4

4. Băile Herculane – Caransebeş – Sarmizegetusa – Densuş – Haţeg (şi retur)

(Total parcurs dus-întors: 272  km.)

0 km. Băile Herculane. 26 km. CORNEA. Muzeu etnografic. Biserica „Înălţarea Domnului” (1810), pictată de Ioan Zaicu în 1824). 7 km. DOMAŞNEA. Biserica „Sf. Atanasie” (1808), pictată în 1830. 10 km. TEREGOVA. Biserica „Sf. Dumitru” (1763). 15 km. SLATINA-TIMIŞ. Biserică ortodoxă (sec. XVIII). 19 km. CARANSEBEŞ. Municipiu. Ruinele castrului roman Tibiscum. Ruinele cetăţii feudale (sec. XIII). Biserica „Sf. Gheorghe” (sec. XIV) cu picturi din sec. XIX. Biserica franciscană (1725). Sinagoga (1893). Primăria (1903) în stil baroc. Fosta cazarmă a grănicenilor (1799). Muzee. Case memoriale. 10 km. OBREJA. Biserica „Sf. Petru şi Pavel” (1780), pictată în 1832. OŢELU ROŞU. Oraş. Bisericile „Sf. Gheorghe” (1831) şi „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” ((1830). 12 km. MARGA. Biserica „ Sf. Ilie” (1830). 5-22 km. POARTA DE FIER A TRANSILVANIEI. Traseu montan pitoresc. 17 km. SARMIZEGETUSA. Pe arealul acestei aşezări s-a aflat vechea capitală a Daciei Romane, Sarmizegetusa Ulpia Traiana (sec. II – III). Aici putem vedea vestigiile acestei capitale imperiale care se întind pe 33 ha: amfiteatrul gladiatorilor cu o capacitate de peste 5.000 de locuri, Palatul Augustalilor, Forul, numeroase temple, băile romane etc. Nu trebuie să ocolim nici muzeul arheologic cu un valoros inventar din perioada romană. Muzeu Arheologic. 17 km. TOTEŞTI. Castel (sec. XVIII). 10 km. DENSUŞ. Biserica „Sf. Nicolae”, ctitorită în sec XIII de familia cnezială Muşana. Este una dintre cele mai interesante construcţii ecleziastice din România: având un plan pătrat, a fost construit din lespezi aduse de la Sarmizegetusa. În exterior se pot vedea statui (lei) datând din perioada romană. Se mai păstrează fragmente din pictura executată în 1443. 17 km. HAŢEG. Biserica „Sf. Nicolae” (sec. XIX). Biserica romano-catolică (sec. XIX). Sinagoga (1864). În apropiere se află rezervaţia forestieră Slivuţ (40 ha) care adăposteşte şi rezervaţia de zimbri.

 

5. Băile Herculane – Baia de Aramă – Tismana – Târgu Jiu (şi retur)

(Total parcurs dus-întors: 228 km.)

0 km. BĂILE HERCULANE. 0-50 km. Traseu extrem de pitoresc pe Cheile Cernei (abrupturi, surplombe, peşteri, izvoare termale etc.) şi peste creasta Munţilor Mehedinţi. 50 km. OBÂRŞIA-CLOŞANI. Vestit centru etnografic (cusături şi ţesături populare). Biserică de lemn (sf. Sec. XIX) . 11 km. BAIA DE ARAMĂ. Biserica „Sf. Voievozi” (1699) cu picturi din 1703 executate de Neagoie şi Partenie de la Tismana. În satele subordonate 4 biserici de lemn (sec. XVIII-XIX). 14 km. TISMANA. Oraş. Biserica Mănăstirii Tismana construită în timpul lui Radu cel Mare, 1495-1508 şi refăcută în 1564-1566 de domnitorul Radu Paisie, dată la care este pictată de Dobromir cel Tânăr din Târgovişte. Naosul pictat în 1732 de Ranite Grigorie, iar pronaosul în 1742 de Ghenadie. Biserica este una dintre cele mai reprezentative monumente arhitectonice munteneşti a sec. XVI. Lângă biserică se află mormântul lui Nicodim (+1406), întemeietorul vieţii monahale din Oltenia. 10 km. PEŞTIŞANI. În satul Hobiţa Casa memorială Constantin Brâncuşi în casa părintească (interior ţărănesc, în curte parc cu sculpturi moderne). Biserica din lemn „Înălţarea Domnului” (sec. XIX). Biserica „Intrarea în Biserică” (sec. XIX). 8 km. ARCANI. Biserica „Sf. Voievozi” (înc. Sec. XIX). RUNCU.  Acces spre nord, (5 km) din Arcani. Sat. Aici putem vizita biserica din sec. XVII atribuită fiicei lui Mihai Viteazul, domniţa Florica, rezervaţiile naturale „Izbucul Jaleşul“, „Gropul Sec“, „Răchiţeaua“ şi spectaculoasele şi sălbaticele „Cheile Runcului (sau Sohodolului)“, în masivul calcaros din zonă există un număr mare de peşteri şi avene, unele avene atingând adâncimi de aproape 150 m. Peştera Gârla Vacii a cărei galerii însumează o lungime totală de 750 m, adăposteşte o bogată faună cavernicolă. Muzeul etnografic (în satul Dobriţa).13 km. TÂRGU JIU. Municipiu reşedinţă de judeţ. Ansamblul monumental în aer liber Constantin Brâncuşi: „Masa tăcerii”, „Coloana infinitului”, „Poarta sărutului”, „Masa sufletelor”. Catedrala Domnească (1748 – 1764), pictată în stil renascentist de Mişu Popp şi Iosif Keber (1854 – 1855). Biserica „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” (1746 – 1747). Ansamblul arhitectural Cornea Brăiloiu: Biserica „Adormira Maicii Domnului” (1694 – 1700), Casa Brăiloiu, fortificată (1699 – 1710). Prefectura veche (1875). Casa pitarului Măldărescu (1710). Casa slugerului Gănescu (sec. XVIII) unde a locuit Constantin Brâncuşi (1937 – 1938). Fântâna „Sâmboteanu” (sec. XVIII). Ceasul solar polonez (1940). Teatru. Muzee. Case memoriale. Parc cu arbori seculari.

Listeaza