Listeaza

TRASEUL IV: SUCEAVA – DOROHOI – BOTOŞANI

Traseul IV

SUCEAVA – SIRET – DOROHOI – DARABANI – COŢUŞCA – SĂVENI – BOTOŞANI (231  km)

În acest traseu pornim din capitala Moldovei istorice, municipiul reşedinţă al judeţului omonim, Suceava, atestat din 1388. În acest veritabil oraş-muzeu putem vizita numeroase obiective extrem de importante: cetatea medievală construită în sec. XIV – XVI, biserica „Sf. Gheorghe” – Mirăuţi (1375-1391) ctitorită de Petru I Muşat, Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou” (1514) ctitorită de Bogdan III cel Chior, fiul lui Ştefan cel Mare, cea mai mare din Moldova (40 x 24 m), cu picturi din sec. XVI de pe timpul lui Petru Rareş, biserica „Sf. Dumitru” – Domnească (1534-1535), biserica „Învierea Domnului” (1551) ctitorită de Elena Rareş, biserica „Sf. Nicolae” – Prăjescu  datând din sec. XVII, precum şi numeroase alte biserici din sec. XVII – XIX. Toate acestea sunt adevărate monumente de arhitectură, iar în interior sunt numeroase obiecte de cult, icoane şi picturi de o rară frumuseţe, făcând parte din patrimoniul cultural naţional. Mai vizităm Mănăstirea armenească Zamca datând din sec. XV, Palatul Domnesc (sec. XIV – XVII) şi Hanul Domnesc (sec. XVII – XVIII), o construcţie tipică din piatră şi cărămidă aparentă. Nu trebuie să ocolim nici Muzeul Naţional al Bucovinei unde sunt expuse numeroase obiecte de o inestimabilă valoare istorică şi artistică care ne prezintă cronologic trecutul acestei zone a României. La 8 km, în satul Pătrăuţi poposim pentru a vedea un alt monument arhitectonic de excepţie: biserica „Înălţarea Sfintei Cruci”, ctitorită în 1487 de Ştefan cel Mare. Are mari dimensiuni: 17 x 6,60 m şi este o construcţie reprezentativă a arhitecturii moldoveneşti a sec. XV. Se păstrează integral picturile originare (printre care „Plângerea” sau „Cavalcada sfinţilor martiri”), de o mare valoare artistică. Pornim spre nord-vest şi după 5 km oprim în satul Dărmăneşti pentru a vedea două vechi şi frumoase biserici din lemn: biserica „Înălţarea Domnului”  de la sf. sec. XVIII şi biserica „Sf. Dumitru” (1794). După alţi 13 km ajungem în satul Grăniceşti unde putem vedea biserica din lemn „Naşterea Maicii Domnului” construită în 1792 şi curtea baronilor Capri (sec. XIX). După 15 km ajungem în oraşul Siret, atestat din 1340, punct de trecere al frontierei spre Ucraina. În oraş putem vizita biserica „Sf. Treime”  veche ctitorie atribuită voievodului sas de la mijl. sec. XIV, biserica romano-catolică franciscană „Maica Domnului” datând de la mijl. sec. XIV, biserica „Sf. Ioan Botezătorul” (1672), fosta Primărie (1826), hanul (sf. sec. XIX), cimitirul evreiesc, unul dintre cele mai vechi din România, cu monumente funerare din sec. XVII – XX. Nu parcurgem decât 6 km spre sud-est şi poposim în satul Mihăileni, pe arealul căruia  se află trei biserici din lemn: biserica „Sf. Voievozi” datând din 1772, în satul Cândeşti biserica „Sf. Voievozi” (1777) şi în satul Călineşti biserica „Sf. Voievozi” construită în 1839-1842 şi refăcută în 1853 şi 1900. Pornim iarăşi la drum şi după 17 km ajungem în satul Vârfu Câmpului unde se află biserica „Sf. Dumitru” ctitorită între 1861-1863 de principesa Aglaia Moruzzi. De data aceasta cotim spre nord-est şi după 16 km ajungem în municipiul Dorohoi, oraş atestat din 1407. Aici se află un important monument arhitectonic: biserica „Sf. Nicolae” – Domnească, ctitorită în 1495 de Ştefan cel Mare. Construcţia, de mari dimensiuni (24 m lungime, 9,5 m lăţime) îmbină stilul tradiţional moldovenesc cu cel bizantin.Se păstrează picturile executate în 1522-1525, printre care şi tabloul votiv care-l înfăţişează pe ctitor, împreună cu soţia, Maria-Voichiţa. Foarte frumoase sunt catapeteasma (1795) şi balconul pentru cor (1883). Mai putem vizita biserica din lemn „Vârgolici” construită în 1779, casa cneazului Moruz datând din 1805 şi Casa-muzeu al marelui compozitor şi interpret George Enescu. Pornim spre nord şi după 18 km oprim în satul Hudeşti unde putem vedea biserica „Sf. Voievozi” zidită între 1752-1759 şi o casă veche, Boldur Lăţescu, construită în 1757. Ajungem după 11 km în oraşul Darabani, atestat din 1569, unde putem vedea mai multe biserici de zid din sec. XIX – XX şi numeroase case vechi, dintre care cea mai reprezentativă este Casa Balş datând din 1837. Continuăm parcurgerea traseului nostru şi ajungem după 8 km în satul Păltiniş unde în satul Horodiştea putem vedea biserica din lemn „Sf. Nicolae” construită în 1770. Încă 14 km şi ajungem în satul Rădăuţi-Prut, punct de trecere al frontierei spre Lipcani (Republica Moldova), unde se află biserica din lemn „Sf. Nicolae” din sec. XVIII şi conacul poetului Ion Pillat, construit în 1830. Pornim pe drumul judeţean spre sud-est şi după ce trecem de satul Coţuşca, după 29 km ajungem în satul Drăguşeni unde se află o veche biserică din lemn din 1750. Nu parcurgem decât încă 9 km şi ajungem în oraşul Săveni, atestat din 1546 şi unde putem vizita o frumoasă clădire, hanul (rateşul) construit în sec. XVIII, biserica „Sf. Nicolae” construită în 1880 şi unde putem vedea o inedită îmbinare a stilului gotic cu cel bizantin şi Casa memorială Mihai Ciucă. După ce trecem de satele Ungureni şi Răchiţi, după 35 km ajungem în municipiul reşedinţă de judeţ Botoşani (Punct de legătură cu Traseul V), atestat din 1401, punct terminus al traseului nostru. Aici, în primul rând, trebuie să vizităm vechile biserici: biserica „Sf. Nicolae” – Popăuţi, ctitorită în 1496 de Ştefan cel Mare şi care păstrează picturile originare, biserica „Sf. Gheorghe” – Domnească, ctitorită în 1551 de Doamna Elena, soţia lui Petru Rareş, biserica „Adormirea Maicii Domnului” – Upsenia, ctitorită în 1552 de Doamna Elena, soţia lui Petru Rareş, în această biserică fiind botezat în 1850 poetul naţional Mihai Eminescu, biserica armenească „Adormirea Maicii Domnului”, construită în 1350, biserica armeano-gregoriană „Sf. Treime” construită în 1797 şi biserica lipovenească construită în 1853. Atrag atenţia numeroasele case somptuoase vechi: Bolfosu (1800), Ventura (mijl. sec. XIX) şi Văsescu (1891).

Listeaza