Listeaza

TRASEUL V: BOTOŞANI – FĂLTICENI – GURA HUMORULUI

Traseul V

BOTOŞANI – DOLHASCA – FĂLTICENI – HORODNICENI – CORNU LUNCII – PĂLTINOASA – GURA HUMORULUI (118  km)

Pornim din municipiul reşedinţă de judeţ Botoşani, atestat din 1401, punct terminus al traseului nostru. Aici, în primul rând, trebuie să vizităm vechile biserici: biserica „Sf. Nicolae” – Popăuţi, ctitorită în 1496 de Ştefan cel Mare şi care păstrează picturile originare, biserica „Sf. Gheorghe” – Domnească, ctitorită în 1551 de Doamna Elena, soţia lui Petru Rareş, biserica „Adormirea Maicii Domnului” – Upsenia, ctitorită în 1552 de Doamna Elena, soţia lui Petru Rareş, în această biserică fiind botezat în 1850 poetul naţional Mihai Eminescu, biserica armenească „Adormirea Maicii Domnului”, construită în 1350, biserica armeano-gregoriană „Sf. Treime” construită în 1797 şi biserica lipovenească construită în 1853. Atrag atenţia numeroasele case somptuoase vechi: Bolfosu (1800), Ventura (mijl. sec. XIX) şi Văsescu (1891).(Punct de legătură cu Traseul IV) şi după ce parcurgem 18 km spre sud-vest ajungem în satul Vorona unde se află Mănăstrea Vorona, întemeiată în 1600 de călugări ruşi şi care are biserica „Adormirea Maicii Domnului” ctitorită între 1793-1803 de paharnicul Iordache Panaite şi care posedă o extrem de valoroasă colecţie de obiecte bisericeşti vechi, aflate în patrimoniul cultural naţional. Tot aici putem să facem o excursie în rezervaţia forestieră Pădurea Vorona unde putem vedea şi gorunul lui Alexandru Ioan Cuza, monument al naturii. După ce parcurgem 16 km spre sud, ajungem în satul Tudora unde vizităm hanul vechi (rateşul) construit în sec. XIX, Casa Constantinescu-Paşcanu construită în stil clasic moldovenesc în 1842 şi rezervaţia forestieră de arbori seculari de tisă ce se întinde pe o suprafaţă de 124,7 ha. Mai parcurgem 22 km şi ajungem în oraşul Dolhasca, unde se află  Mănăstirea Probota ctitorită în 1530 de Petru Rareş şi fortificată în 1550, cu biserica „Sf. Nicolae” având picturi interioare şi exterioare executate în 1532. În interior se găsec mormintele lui Petru Rareş, Doamna Elena şi a fiului lor, Ştefăniţă. În localitatea componentă Poiana putem vizita biserica „Naşterea Maicii Domnului” – Rahtivani (1896) şi rateşul „Rahtivanu” (înc. sec. XIX). Pornim spre vest şi după 11 km ajungem în satul Dolheşti unde se află biserica „Sf. Parascheva” ctitorită în sec. XV de hatmanul Ştefan şi care păstrează intact picturile murale interioare, inclusiv tabloul votiv al ctitorului. Trecem prin satul Preuţeşti unde se află o biserică din lemn din 1830 şi după un parcurs total de 14 km ajungem în municipiul  Fălticeni, atestat din 1440. Dintre numeroasele obiective turistice vizităm biserica din lemn „Sf. Gheorghe” (sec. XVIII), refăcută în 1824, vechile biserici din sec. XVIII – XIX,  Casa Lovinescu (sec. XIX), casa din lemn în care a funcţionat fosta Şcoală Domnească (1842) şi frumosul şi valorosul pod de piatră din sec. XV. Există şi numeroase case memoriale ale căror vizitare nu trebuie să lipsească din sejurul nostru: ale scriitorilor Mihail Sadoveanu, Nicu Gane şi Ion Creangă, precum şi colecţia sculptorului Ion Irimescu. În oraş se află şi un inedit muzeu: Muzeul Apelor „M. Băcescu”. În iazurile şi heleşteele de lângă oraş, pasionaţii sportului cu undiţa pot petrece clipe de neuitat. Continuăm traseul nostru spre nord-vest pe drumul judeţean şi după 17 km ajungem în satul Cornu Luncii unde se află biserica din lemn „Sf. Voievozi”, construită în 1778. După 25 km ajungem în punctul terminus al acestui traseu, în municipiul Gura Humorului un vestit centru de artă şi tradiţii populare. Aici se află şi un frumos parc dendrologic şi Rezervaţiile geologice Piatra Pinului şi Piatra Şoimului. De oraş aparţine satul Voroneţ, celebru în întreaga lume, biserica „Sf. Gheorghe”, ctitorită de domnitorul Ştefan cel Mare în numai 21 de zile (între 24 mai şi 14 septembrie 1488). Biserica, de mari dimensiuni (29,50 x 7,70 m) a fost pictată în interior şi exterior cu celebra culoare „albastru de Voroneţ” între 1534-1535 de către pristavul Marcu. Se remarcă fresca „Judecata de Apoi”, compoziţie extraordinară, datorită căreia biserica a fost denumită „Capela Sixtină a Orientului”. În biserică este înmormântat călugărul Daniil Sihastrul, sfetnic de taină a lui Ştefan cel Mare. (Punct de legătură cu Traseul I).

Listeaza