Listeaza

TRASEUL III: SIGHETU-MARMAŢIEI – BAIA MARE

Traseul III

SIGHETU-MARMAŢIEI – OCNA ŞUGATAG – FIRIZA – BAIA MARE (75 km)

Pornim pe acest traseu din frumosul municipiu Sighetu-Marmaţiei, atestat din 1329. Aici sunt numeroase obiective pe care trebuie să le vizităm neapărat:  biserica reformată (sec. XIV) în stil neogotic, biserica fostei mănăstiri a piariştilor (1730-1755), biserica ucrainiană (1791), biserica „Adormirea Maicii Domnului” (sec. XIX), clădirea Vicariatului ortodox ucrainian (sec. XIX), fosta şcoală reformată (1802), fosta Primărie (sec. XIX), cazarma (1850-1890), sinagoga (1902), Palatul Cultural (1913), Muzeul arhitecturii maramureşene în aer liber unde anual, în decembrie se desfăşoară Festivalul tradiţiilor populare de iarnă, „Monumentul Sighet” din incinta fostei închisori, loc de supliciu pentru luptătorii anticomunişti şi Parcul „Grădina Morii” cu arbori seculari vechi de peste 200 de ani şi plopi înalţi de 40 m şi cu o grosime de peste 8 m. (Punct de legătură cu Traseul II) În continuare ajungem în satul Vadu Izei unde admirăm monumentalele porţi maramureşene specifice ornamentate cu motive diverse: al funiei, rozeta, margini crestate (aşa numitele „dinţi de lup“), motivul soarelui, etc. şi biserica din lemn „Cuvioasa Parascheva“ (înc. sec. XVIII) cu picturi interioare de factură populară. (Punct de legătură cu Traseul II). Apoi, după 14 km ajungem în satul Giuleşti, renumit pentru confecţionarea porţilor monumentale de lemn, a cergilor tradiţionale maramureşene şi a covoarelor. Tot aici putem vedea superba biserică din lemn „Sf. Arhangheli” construită în 1653 şi pictată în 1782, precum şi biserica din zid „Adormirea Maicii Domnului” construită în sec. XIX. Facem o deviere spre sud de 6 km pentru a vizita vechiul centru de minerit (sare) Ocna Şugatag, unde după prăbuşirea unor mine de sare s-au creat mai multe lacuri cu apă sărată dintre care una a fost transformată în ştrand. Cel mai cunoscut este Lacul Gavriil cu o suprafaţă de 2,3 ha şi o adâncime maximă de 30 m. Există şi numeroase ape minerale sărate de mare concentraţie (119,5 g/l). Aceste apă ajută la vindecarea unor boli reumatismale, posttraumatice, neurologice periferice, ginecologice şi vasculare. Există şi un modern complex sanatorial dotat la un înalt nivel. În arealul comunei mai putem vedea numeroase porţi monumentale, biserica din lemn „Cuvioasa Parascheva”, construită în 1642 şi rezervaţia forestieră, compusă preponderentă din larice, Pădurea Crăiasa. Revenim pe traseul nostru principal şi după 9 km ajungem în satul Deseşti unde se află biserica din lemn „Cuvioasa Parascheva” construită în 1717 şi pictată de Radu Munteanu în 1780 şi rezervaţiile naturale din Munţii Gutâi Creasta Cocoşului şi Cheile Tătarului. Virăm spre dreapta din Pasul Gutâi şi după ce parcurgem 25 km pe un traseu montan superb ajungem în satul Firiza, unde vizităm biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ construită în  1824 şi barajul antropic de 57 m înălţime care formează lacul de acumulare (120 ha), zonă de agrement (pescuit, canotaj şi plimbări cu vaporaşul în plină inimă a munţilor!). Traseu nostru continuă 13 km spre sud şi ajunge la punctul lui terminus în municipiul Baia Mare Baia, municipiu reşedinţă de judeţ, veche aşezare urbană atestată din 1329. În primul rând trebuie să vedem o veritabilă construcţie emblematică a urbei, Turnul lui Ştefan, aproape identic cu turnul vechii primării din Praga, construit între 1446-1468. Nu trebuie nicidecum să ocolim şi celelalte obiective istorice şi naturale: Fortificaţiile (sec. XV), Casa Iancu de Hunedoara (1446-1486), biserica minoriţilor (1402) în stil baroc, Biserica „Sf. Treime” (înc. sec XVIII) în stil baroc, Parcul dendrologic (14 ha), Rezervaţia de castan comestibil cu exemplare seculare (310 ha). O atenţie deosebită trebuie să acordăm Muzeului de mineralogie, cu numeroase flori de mină unicat şi Muzeului memorial Vida Geza unde putem admira nu numai remarcabilele sculpturi ale artistului dar şi colecţia sa de cactuşi, unicat în România. (Punct de legătură cu Traseul I).

Listeaza