Listeaza

TRASEUL III: RÂMNICU VÂLCEA–DRĂGĂŞANI

TRASEUL III

RÂMNICU VÂLCEA – DRĂGĂŞANI – HUREZANI – TÂRGU CĂRBUNEŞTI – ROVINARI – TÂRGU JIU (194 km)

Pornim pe acest traseu tot din municipiul Râmnicu Vâlcea un frumos oraş atestat din 1370 unde putem vizita Complexul arhitectonic al Episcopiei Râmnicului datând din sec. XVII – XIX, biserica „Sf. Nicolae” construită în 1504 şi pictată de Grigore Zugravu şi Gh. Tattarescu (în această biserică au fost ucişi Radu de la Afumaţi şi fiul său Vlad de către postelnicul Drăgan şi vornicul Neagoe), bisericile „Sf. Dumitru” (sec. XIV – XV), „Cuvioasa Paraschiva” (1557-1587), biserica „Buna Vestire” (1509-1510), biserici din sec XVIII – XIX, Schitul Cetăţuia construit în 1860 cu picturi de Gh. Tattarescu, fântâna Ştirbei (1853), lacul de acumulare Râmnicu Vâlcea cu frumoasa zonă de agrement „Ostroveni” şi cu posibilităţi de practicare a sporturilor nautice. (Punct de legătură cu Traseele I şi II). Mergând spre sud, pe drumul european, ajungem după 16 km în satul Băbeni unde vedem biserica din lemn „Cuvioasa Parascheva” construită în 1799 (în satul Capu Dealului) şi un conac de la înc sec. XX. După 14 km poposim în satul Ioneşti, centru viticol, unde vizităm biserica din lemn „Sf. Nicolae” datând din 1770 şi una de zid, „Buna Vestire”, construită în 1743 şi care păstrează picturile originare. Continuăm să mergem spre sud şi după 16 km ajungem în satul Prundeni unde vedem frumoasa biserică din lemn „Sf. Voievozi” din sec. XVIII. Numai 9 km ne mai despart şi ajungem în municipiul Drăgăşani, vechi centru viticol (din sec. XVIII) unde se află şi ineditul Muzeu al viei şi vinului. Aici mai putem vizita bisericile „Adormirea Maicii Domnului” zidită în 1793, „Sf. Ilie” construită în sec. XVIII şi care păstrează frescele originare, „Sf. Nicolae” (1826-1835) cu fresce originare şi Casa memorială Gib Mihăescu. De aici virăm spre nord-vest şi poposim după 6 km în satul Suteşti pentru a vedea numeroasele extrem de frumoase biserici din lemn: „Sf. Nicolae” (1704) cu picturi originare, „Sf. Voievozi” (1813), „Adormirea Maicii Domnului” (1780), „Sf. Nicolae” (1791-1793), „Sf. Voievozi” (1808-1813) şi „Sf. Voievozi” (1822-1826). Ne continuăm parcursul pe aceeaşi direcţie şi după 8 km ajungem în satul Guşoeni pentru a vizita bisericile din lemn „Intrarea în Biserică” (1550), refăcută în 1915, „Sf. Nicolae” (1773), „Cuvioasa Parascheva” (1766), refăcută în 1803 şi „Sf. Nicolae” (1773). O luăm uşor spre vest şi după 9 km ajungem în satul Măciuca unde vedem biserica „Sf. Nicolae” zidită în 1797 (în satul Botorani). După ce traversăm satul Tetoiu, după 15 km ajungem în satul Zătreni unde putem vedea cula Zătreanu construită în 1754, un conac din sec. XIX şi biserica din lemn „Cuvioasa Parascheva” construită în 1814 (în satul Valea Văleni). Virăm spre nord şi după 25 km oprim în satul Grădiştea pentru a vedea bisericile din lemn „Adormirea Maicii Domnului” (1763) şi „Sf. Voievozi” (1816). Începem să coborâm un pic spre sud şi după 12 km oprim în satul Logreşti pentru a vizita Muzeul de etnografie locală, o culă din 1818 şi biserica din lemn „Sf. Voievozi” construită la înc. sec. XVIII şi care păstrează picturile originare. După ce traversăm satul Hurezani, drumul coteşte spre nord şi după 24 km oprim în satul Licurici unde putem vedea biserica din lemn „Intrarea în Biserică” datând din 1776-1777 şi cea din zid „Sf. Nicolae” construită în 1735 şi care păstrează în interior picturile originare. După 10 km ajungem în oraşul Târgu Cărbuneşti, localitate extrem de bogată în frumoase şi vechi biserici din lemn aflate în localităţile componente: în Cărbuneşti-Sat biserica „Cuvioasa Parascheva” (1698) şi biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1832), în  Curteana biserica „Sf. Împăraţi” (1746), în Floreşteni biserica „Naşterea Maicii Domnului” (1777), în Ştefăneşti biserica „Sf. Nicolae” (1836), iar în Pojoreni biserica „Înălţarea Domnului” (1796) şi biserica „Sf. Gheorghe” (1834-1838). Coborâm din nou spre sud-vest şi după 14 km ajungem în oraşul Ţicleni, care este şi o staţiune balneară de interes local datorită apelor minerale sărate şi termale. În oraş putem vedea numeroase case ţărăneşti din lemn datând din sec. XIX. După 10 km, după ce trecem prin satul Bâlteni, virăm spre nord-vest pe drumul european şi după 22 km ajungem în oraşul Rovinari, centru minier (exploatări de lignit la suprafaţă) extrem de poluat. În oraş putem vedea biserica „Sf. Voievozi” construită în 1796 şi în apropiere o poiană cu narcise, monument al naturii. Mai mergem 5 km şi în satul Drăguţeşti putem vedea biserica din lemn „Sf. Voievozi” datând din 1780. Nu ne rămân de parcurs decât 8 km pentru a ajunge la punctul terminus al traseului nostru, municipiul Târgu Jiu. Acest loc este renumit în întreaga lume pentru Ansamblul monumental în aer liber Constantin Brâncuşi: „Masa tăcerii”, „Coloana infinitului”, „Poarta sărutului”, „Masa sufletelor”. Mai putem vizita Catedrala Domnească construită între 1748 – 1764 şi pictată în stil renascentist de Mişu Popp şi Iosif Keber (1854 – 1855), biserica „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” (1746 – 1747), Ansamblul arhitectural Cornea Brăiloiu  (Biserica „Adormira Maicii Domnului” construită între 1694 – 1700 şi Casa Brăiloiu, fortificată datând din 1699 – 1710), Prefectura veche (1875), casa pitarului Măldărescu (1710), casa slugerului Gănescu (sec. XVIII), unde a locuit Constantin Brâncuşi între 1937 – 1938, fântâna „Sâmboteanu”  din sec. XVIII şi ceasul solar polonez datând din 1940. (Punct de legătură cu Traseele II şi IV).

Listeaza