Listeaza

Transilvania medievală

Transilvania medievală

 

Târgu Mureş – Blaj – Aiud – Alba Iulia – Sibiu – Făgăraş – Braşov – Viscri – Rupea – Sighişoara – Târgu Mureş

 

TÎRGU MUREŞ. Municipiu reşedinţă de judeţ (atestat din 1300). Aeroport internaţional. Obiective turistice: Cetatea (1602-1653). Biserica cetăţii (1442). Catedrala ortodoxă (1933-1938). Biserica din lemn Sf. Arhanghel Mihail (1793) pictată în 1814. Palatele Tholdalagi (1762) în stil rococo, Teleki (1797-1803), Apollo (1820). Clădirile fostei Procuraturi (1789), fostei prefecturi (1748). Casele Kendeffy (1782), Haller (sec. XIX), Gorog (sec. XIX). Palatul Culturii (1911-1913) cu Sala de Oglinzi şi vitralii, picturi din folclorul local. Teatrul Naţional (1977). Biblioteca Teleki cu cărţi şi incunabule rare. Muzeul Bolyai. Statui, monumente. Muzee, teatre, filarmonică. Zoo. Complexul de agrement „Week-end”.

TÎRGU MUREŞ-SERVICII:

                                                   HOTEL PRESIDENT ****: Localizare: Tg. Mureş, România, str. Gh. Doja nr. 231, pe E60, la 7 km de aeroportul internaţional „Transilvania”.Cazare (156 locuri), Bar (90) locuri),                               3 restaurante (total 1950 locuri),restaurantul STEAK HAUSE MANADAS este cu specific argentinian –                   tel: (+4) 0265-252 160; www.steakhousemanadas.ro; 3 săli de conferinţe (total 510 locuri), Centru SPA.   Contact: Tel/Fax: (+4) 0265-252 388; (+4) 0365-410 420; (+4) 0365-410 415; Fax: (+4) 0265-252 912;            (+4) 0365-410 418; E-mail: reservations@presidenthotel.ro; Site: www.presidenthotel.ro

BLAJ. Municipiu (atestat din 1271). Castel (sec. XVIII). Catedrala greco-catolică „Sf. Treime” (sec. XVIII). Biserica grecilor (sec. XVIII) în stil baroc. Biblioteca documentară „Timotei Cipariu”. Muzeu. Grădină botanică. Complexul statuar de pe Câmpia Libertăţii, în memoria participanţilor la Marea Adunare din 1848. Centru viticol renumit.

AIUD. Municipiu (atestat din 1299). Cetatea (sec. XIII – XVI) cu 8 turnuri de apărare. Biserica reformată fortificată (sec. XV – XVI) în stil gotic. Palatul voievodal (sec. XVI- XVII). Colegiul Bethlen (sec. XVII) cu o bibliotecă de peste 60.000 de cărţi, unele foarte rare. Biserica romano-catolică (sec. XVIII) în stil baroc. Biserica „Naşterea Maicii Domnului” (sec. XIV) în localitatea componentă Gârbova. Biserica „Sf. Treime” (sec. XVII) în localitatea componentă Măgina. Rezervaţia naturală Pădurea Sloboda. Cheile Aiudului (3 km.). Stânci calcaroase cu pereţi abrupţi. Peştera Bogzuţa. Muzee.

ALBA IULIA. Municipiu reşedinţă de judeţ (atestat din sec. XI). Cetatea Alba Carolina (1714-1733). Catedrala Sf. Mihail (1246-1291), în stil gotic, ce adăposteşte sarcofagul lui Iancu de Hunedoara. Catedrala Reîntregirii (1921-1922), loc de încoronare a regilor României. Palatul Princiar (sec. XIII-XVIII). Palatul Apor (sec. XVII), Biblioteca Batthyaneum cu mii de cărţi rare, printre care şi „Codex Aureus” (sec. VIII), 596 incunabule, etc. Muzeul Naţional al Unirii. Teatru. Monumente, statui. Centru viticol.

SIBIU. Municipiu reşedinţă de judeţ (atestat din 1191). Aeroport internaţional. Fortificaţiile Sibiului (sec. XIII-XIV). Turnurile cetăţii (sec. XIV-XV). Biserica evanghelică (sec. XIII-XV) în stil gotic. Biserica spitalului (1293). Catedrala ortodoxă mitropolitană (1902-1906), construită după modelul bisericii Sfânta Sofia din Istanbul. Cazarma Kempel (sec. XV). Zidul cu arce din Pasajul Scărilor (1357-1366). Casa Artelor (1370). Primăria veche (1470-1491). Casele Johann Lula (1501-1514), Weinder (1571), Haller (sec. XVI) în stil renascentist. Hanul „La mielul alb” (sec. XVI). Palatul Brukenthal (1778-1788). Muzeul Brukenthal (cu picturi ale şcolilor flamande, germane, italiene). Muzeul Tehnicii Populare (în Pădurea Dumbrava). Monumente, statui. Teatre, filarmonică. Muzee. Parcul natural „Dumbrava” (30 ha.).

TĂLMACIU.Oraş (atestat din 1318). Biserica „Cuvioasa Parascheva” (sec. XVIII) cu picturi din 1786. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (înc. sec. XIX) cu zid de incintă, în localitatea componentă Băiţa. Castelul „Turnu Roşu” (sec. XIX) în localitatea componentă Băiţa. Ruinele unui turn de pază (sec. XIII – XIV). Muzeu.

Zona Sâmbăta de Jos - Sâmbăta de Sus. Sâmbăta de Sus menţionat documentar din 1437. Centru de pielărie şi cojocărie. Mănăstire de călugări având biserica „Adormirea Maicii Domnului“ (începută în 1657, distrusă şi reconstruită în 1928-1935), cu picturi interioare de Ionaşcu şi Pană; colecţie de icoane pe sticlă; şcoală de pictură pe sticlă (condusă de Timotei Tohăneanu); festival anual de muzică religioasă corală. Castel, fostă reşedinţă de vară a lui Constantin Brâncoveanu (azi depozit de legume şi fructe). Biserică ortodoxă „Sfântul Teodor Tiron“-Apuseană (1784). Complexul turistic Sâmbăta, punct de plecare spre castele şi M-ţii Făgăraş. Sâmbăta de Jos: Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului“ (1802); Castel construit de contele Iosif Brukenthal (1750).

FĂGĂRAŞ. Municipiu (atestat din 1291). Cetatea (sec. XIV – XVII). Castel-cetate (1623), fost sediu al Dietei Transilvaniei. Castel-cetate, fortificat (1650). Biserica „Sf. Nicolae” (1697) ctitorită de Constantin Brâncoveanu, cu picturi din 1721. Biserica „Sf. Treime” (sec. XVIII). Biserica reformată (1712-1715). Biserică din lemn (1990). Casa Ioan Inochentie (sec. XVIII) în stil renascentist. Muzeul Ţării Făgăraşului. Muzee. Case memoriale. Punct de plecare pe traseele montane din Munţii Făgăraş.

BRAŞOV. Municipiu reşedinţă de judeţ (atestat din 1234). Cetatea (sec. XV-XVI). Bastioanele (sec. XV-XVI). Bastionul ţesătorilor (sec. XV), cel mai mare din România. Poarta Ecaterina (1559). Casa Sfatului (sec. XV-XVIII). Casa Negustorilor (1539-1545). Biserica Bartolomeu (1260) în stil gotic timpuriu. Biserica Neagră (1384-1477) cu o turlă de 65 m. şi cel mai mare clopot din România. Biserica Sf. Nicolae (sec. XV-XVI). Monumente, statui. Muzee, case memoriale. Teatru, teatru muzical. Zoo. Festivalul internaţional „Cerbul de Aur”. Muntele Tâmpa (rezervaţie complexă).

Zona Buneşti-Roadeş-Viscri. Muzeu etnografic cu ţesături, piese de port popular, obiecte de cult, interioare de locuinţe, piese de ceramică, etc. Satul Buneşti menţionat documentar din 1337, are o cetate sătească cu biserică evanghelică de incintă (sec. XIV). Satul Roadeş deţine o cetate ţărănească cu biserică evanghelică de incintă (sec. XV-XVI), având picturi murale de Gregorius Rosalemus, iar altarul este pictat şi sculptat de Veit Stross cel Tânăr în stilul Renaşterii. În satul Viscri cetatea ţărănească (sec. XIII-XVI), având biserica evanghelică de incintă în stil gotic.

SIGHIŞOARA. Municipiu (atestat din 1224)  Ansamblul urban medieval (sec. XIV – XVII); străzi înguste şi case tipice; zid de apărare cu turnuri şi donjoane; turnurile diferitelor bresle (sec. XIV – XVII); Turnul cu ceas (sec. XIV) înalt de 64 m. Biserica fostei mănăstiri a dominicanilor (sec. XIII – XV), cu altar baroc din 1680 şi orgă. Biserica evanghelică din Deal (sec. XII – XV) în stil romanic. Biserica evanghelică (a leproşilor) (înc. sec. XVI). Biserica „Intrarea în Biserică” (1788). „Scara şcolarilor”, din alemn, acoperită, cu 175 de trepte (1642). „Gangul babelor”, din lemn (1844). Casa Vlad Dracul (1431-1436) în care se presupune că s-a născut Vlad Ţepeş. Casa Teutsch (sec. XVII). Casa cu Cerb (sec. XVII). Biserică evanghelică (sec. XV) în localitatea componentă Hetiur. Pe Platoul Breitner rezervaţie forestieră cu arbori seculari. Muzee. Anual, Festivalul de artă medievală şi Festivalul „Pro-etnica”.

Listeaza