Listeaza

Transilvania tradiţiilor

Transilvania tradiţiilor

 

Târgu Mureş – Jidvei – Câmpeni – Roşia Montană – Ampoiţa – Râmeţ – Sibiu – Braşov – Miercurea Ciuc – Praid – Târgu Mureş

 

TÎRGU MUREŞ. Municipiu reşedinţă de judeţ (atestat din 1300). Aeroport internaţional. Obiective turistice: Cetatea (1602-1653). Biserica cetăţii (1442). Catedrala ortodoxă (1933-1938). Biserica din lemn Sf. Arhanghel Mihail (1793) pictată în 1814. Palatele Tholdalagi (1762) în stil rococo, Teleki (1797-1803), Apollo (1820). Clădirile fostei Procuraturi (1789), fostei prefecturi (1748). Casele Kendeffy (1782), Haller (sec. XIX), Gorog (sec. XIX). Palatul Culturii (1911-1913) cu Sala de Oglinzi şi vitralii, picturi din folclorul local. Teatrul Naţional (1977). Biblioteca Teleki cu cărţi şi incunabule rare. Muzeul Bolyai. Statui, monumente. Muzee, teatre, filarmonică. Zoo. Complexul de agrement „Week-end”.

TÎRGU MUREŞ-SERVICII:

                                                    HOTEL PRESIDENT ****: Localizare: Tg. Mureş, România, str. Gh. Doja nr. 231, pe E60, la 7 km de aeroportul internaţional „Transilvania”.Cazare (156 locuri), Bar (90) locuri),                               3 restaurante (total 1950 locuri),restaurantul STEAK HAUSE MANADAS este cu specific argentinian –                   tel: (+4) 0265-252 160; www.steakhousemanadas.ro; 3 săli de conferinţe (total 510 locuri), Centru SPA.   Contact: Tel/Fax: (+4) 0265-252 388; (+4) 0365-410 420; (+4) 0365-410 415; Fax: (+4) 0265-252 912;            (+4) 0365-410 418; E-mail: reservations@presidenthotel.ro; Site: www.presidenthotel.ro

JIDVEI.. Aparţine de a doua „Ţară a vinului“ (Feteasca de Jidvei), situată pe Târnava Mică, atestat documentar în 1309. Renumită podgorie şi centru de vinificaţie. Biserică evanghelică (sec. XV). „Ţara Vinului”. (Şard, Ighiu, Ţelna, Bucerdea Vinoasă, Galda de Jos, Cricău). În apropiere: Cheile Ampoiţei şi Calcarele de la Ampoiţa, în Ampoiţa; Cheile Întregalde, la Galda; Cetatea dacică Piatra Craivii, în Cricău; Lacul Ighiu, singurul lac din România aflată într-o căldare calcaroasă, aflat la alt de 920 m. S: 3,20 ha. aM: 10 m. Înconjurat de o pădure de fag, rezervaţie naturală. Populat cu păstrăv indigen şi curcubeu. Numeroase flori de colţ. Arboret de larice (Larix decidua), în Ighiu.  

CÂMPENI. Oraş (atestat din sec XVI). Muzeul Avram Iancu. Centru de exploatare auriferă. Important centru etnografic. Nedei şi târguri tradiţionale. Punct de plecare în numeroase trasee montane din Munţii Apuseni.

ROŞIA MONTANĂ. Comună minieră auriferă antică (datează din 550 î.Ch.), menţionată documentar din 1733.  Muzeul mineritului. Mormântul lui Simeon Balint (1810-1880), prefect în oastea lui Avram Iancu. Biserica ortodoxă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ (sec. XVIII). Case ţărăneşti de sec. XVIII-XIX). Rezervaţie geologică „Piatra Corbului“ şi „Piatra Despicată“.

RÂMEŢ. Sat. Cheile Râmeţului, monument al naturii. Zonă carstică. Plante rare (cetina de negi, papucul doamnei, tămâiţa etc.). Mănăstirea Râmeţ (1214) ctitorită de călugării Ghenadie şi Romulus. Straturi de picturi (sec. XIV – XVIII). Muzeu de artă religioasă şi etnografică.

SIBIU. Municipiu reşedinţă de judeţ (atestat din 1191). Aeroport internaţional. Fortificaţiile Sibiului (sec. XIII-XIV). Turnurile cetăţii (sec. XIV-XV). Biserica evanghelică (sec. XIII-XV) în stil gotic. Biserica spitalului (1293). Catedrala ortodoxă mitropolitană (1902-1906), construită după modelul bisericii Sfânta Sofia din Istanbul. Cazarma Kempel (sec. XV). Zidul cu arce din Pasajul Scărilor (1357-1366). Casa Artelor (1370). Primăria veche (1470-1491). Casele Johann Lula (1501-1514), Weinder (1571), Haller (sec. XVI) în stil renascentist. Hanul „La mielul alb” (sec. XVI). Palatul Brukenthal (1778-1788). Muzeul Brukenthal (cu picturi ale şcolilor flamande, germane, italiene). Muzeul Tehnicii Populare (în Pădurea Dumbrava). Monumente, statui. Teatre, filarmonică. Muzee. Parcul natural „Dumbrava” (30 ha.).

FĂGĂRAŞ. Municipiu (atestat din 1291). Cetatea (sec. XIV – XVII). Castel-cetate (1623), fost sediu al Dietei Transilvaniei. Castel-cetate, fortificat (1650). Biserica „Sf. Nicolae” (1697) ctitorită de Constantin Brâncoveanu, cu picturi din 1721. Biserica „Sf. Treime” (sec. XVIII). Biserica reformată (1712-1715). Biserică din lemn (1990). Casa Ioan Inochentie (sec. XVIII) în stil renascentist. Muzeul Ţării Făgăraşului. Muzee. Case memoriale. Punct de plecare pe traseele montane din Munţii Făgăraş. 

Zona Sâmbăta de Jos - Sâmbăta de Sus. Sâmbăta de Sus menţionat documentar din 1437. Centru de pielărie şi cojocărie. Mănăstire de călugări având biserica „Adormirea Maicii Domnului“ (începută în 1657, distrusă şi reconstruită în 1928-1935), cu picturi interioare de Ionaşcu şi Pană; colecţie de icoane pe sticlă; şcoală de pictură pe sticlă (condusă de Timotei Tohăneanu); festival anual de muzică religioasă corală. Castel, fostă reşedinţă de vară a lui Constantin Brâncoveanu (azi depozit de legume şi fructe). Biserică ortodoxă „Sfântul Teodor Tiron“-Apuseană (1784). Complexul turistic Sâmbăta, punct de plecare spre castele şi M-ţii Făgăraş. Sâmbăta de Jos: Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului“ (1802); Castel construit de contele Iosif Brukenthal (1750).

ŞINCA. Menţionat documentar din 1476. Ruinele unei mănăstiri rupestre, „Templul Ursitelor” (sec. XVIII)

BRAŞOV. Municipiu reşedinţă de judeţ (atestat din 1234). Cetatea (sec. XV-XVI). Bastioanele (sec. XV-XVI). Bastionul ţesătorilor (sec. XV), cel mai mare din România. Poarta Ecaterina (1559). Casa Sfatului (sec. XV-XVIII). Casa Negustorilor (1539-1545). Biserica Bartolomeu (1260) în stil gotic timpuriu. Biserica Neagră (1384-1477) cu o turlă de 65 m. şi cel mai mare clopot din România. Biserica Sf. Nicolae (sec. XV-XVI). Monumente, statui. Muzee, case memoriale. Teatru, teatru muzical. Zoo. Festivalul internaţional „Cerbul de Aur”. Muntele Tâmpa (rezervaţie complexă).

BĂILE TUŞNAD. Oraş (atestat din sec. XVII). Izvoare minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate. Băi mezotermale. Lacul Ciucaş. Piatra Şoimilor. Lacul Sfânta Ana, singurul lac de crater din România, aflat la altitudinea de 950 m. (22 ha, 7 m. adâncime maximă). Rezervaţia naturală Turbăria Mohoş cu numeroase plante endemice şi carnivore.

MIERCUREA-CIUC. Municipiu reşedinţă de judeţ (atestat din 1427). Castelul-cetate Miko (1611 – 1621). Complexul baroc Şumuleu: Catedrala barocă (1804 – 1835) având cea mai mare statuie din lemn din lume a Fecioarei Maria, statuie făcătoare de minuni; capelele (sec. XVII – XVIII). Biserica romano-catolică „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” (sec XV – XIX), fortificată. Fostul sediu al scaunului Ciuc (1780). Fosta garnizoană de grăniceri (1786). Primăria veche (1884). Biserica „Sf. Nicolae” (1929-1935) pictată de Gheorghe Belizarie (1936). Muzeul secuiesc al Ciucului. Case memoriale. Patinoar artificial (4.000 locuri). Staţiunea balneoclimaterică Jigodin-Băi cu ape minerale feruginoase, carbogazoase.   

CORUND. Menţionat documentar din 1333. Centru de ceramică populară smălţuită cu ornamentaţie bogată florală şi zoomorfă, glazurată în albastru şi mai rar în galben. Unicul loc din lume unde se prelucrează artistic iasca (1910). Staţiune balneoclimaterică sezonieră (tratează afecţiunile tubului digestiv şi cele hepato-biliare). Muzeu sătesc. Biserică din lemn (1723). Biserica unitariană (sec. XVI). Rezervaţie geologică (Dealul Melcului). Rezervaţie mixtă (Dealul Fârtuş).

                                                    JÓZSA JÁNOS – meşter ceramist în ceramică tradiţională de Corund/Korond. Tóbszórós országos elsődijas kerámikus a népművészet mestere. Localizare: Localitatea Corund/Korond, judeţul/megye Harghita/Hargita, str. /ut: Principală nr. 35. Tel: 004 0266-249 126; Mobil: 004 0740-761 157; E-mail: jozsa--janos@freemail.hu; jozsajanos2@freemail.hu; www.keramio.ro

PRAID.  Exploatare de sare (prima referire la exploatarea sării datează din 1405). Muzeu etnografic. Staţiune balneoclimaterică de interes local (afecţiuni reumatismale degenerative, posttraumatice, neurologice periferice, respiratorii, ginecologice şi cardiovasculare). Sanatoriu subteran amenajat în salină. Biserică reformată cu poartă din lemn cioplit (1644). Fosta clădire a Cancelariei minei de sare (sec. XIX, azi dispensar). Fenomene carstice dezvoltate în sare. 

SOVATA. Oraş (atestat din 1597). Casa parohială a bisericii reformate (sec. XIX). Biserica reformată fortificată (sec. XVI) în localitatea componentă Sărăţeni. Rezervaţie forestieră cu stejari seculari. Staţiune balneoclimaterică de interes general. Lacuri cu ape clorurate de mare concentraţie: Ursu (46.000 mp.), Aluniş (9.000 mp.), Verde (5.000 mp), Negru, Roşu, Mierlei, Şerpilor. Principalul profil al tratamentului îl reprezintă afecţiunile ginecologice şi reumatismale. Baze moderne de tratament. Punct de plecare spre localităţile turistice din „Zona sării”: Praid şi Corund.

 Câmpu Cetăţii. La mai puţin de 20 km de Sovata, mergând spre nord către Reghin, putem ajunge la centrul turistic Câmpul Cetăţii, un sat compenent al comunei Eremitu. Numele i se trage de la o veche cetate medievală, ruinată în prezent,  aflată pe vârful Tâmpa din apropiere. Păstrăvăria de aici, formată dintr-un mare număr de lacuri alimenatete de râul Nirajul Mare, traseele turistice spre piscurile munţilor Gurghiu, naturaleţea şi sălbăticia peisajelor exercită o atracţie irezistibilă pentru turiştii din zona Sovata dar şi pentru locuitorii oraşului Tg. Mureş situat la circa 40 km distanţă.

 

Listeaza