Listeaza

TRASEUL I: SATU MARE – MIERCUREA CIUC – BRAŞOV

TRASEUL I:

PETEA – SATU MARE – BAIA MARE – DEJ – BISTRIŢA – REGHIN – TOPLIŢA – GHEORGHENI – MIERCUREA CIUC – SFÂNTU GHEORGE – BRAŞOV (485 km)

Pornim dinspre vest de la Petea (punct de trecere al frontierei spre Ungaria) şi numai după 11 km ajungem în frumosul oraş de pe Someş, municipiul reşedinţă de judeţ Satu Mare, atestat din sec. XIV (punct de legătură cu Traseul VIII). Sunt numeroase obiectivele turistice care trebuie vizitate: Catedrala romano-catolică (sec. XVIII – XIX) în stil neoclasic, Biserica cu lanţuri (1793) în stil baroc, biserica greco-catolică „Sf. Nicolae” (1740), Teatrul (sf. sec. XIX), Sinagoga (1889), Casa Vacsai (1798) în stil baroc şi gotic, Casa Vasile Lucaciu (sec. XIX), Palatul Dobossy (sec. XIX), Turnul pompierilor (1903-1904) înalt de 45 m, ruinele cetăţii (sec. XVI) Este şi un important centru cultural cu teatre, muzee, case memoriale. La alţi 50 km întâlnim un alt oraş, Seini, unde putem vizita ruinele cetăţii medievale (sec. XV), biserica romano-catolică (1421) şi Rezervaţia Pădurea cu pini Comja (0,5 ha). Parcurgem încă 26 km pentru a ajunge în capitala Maramureşului istoric, Baia Mare, municipiu reşedinţă de judeţ, veche aşezare urbană atestată din 1329. În primul rând trebuie să vedem o veritabilă construcţie emblematică a urbei, Turnul lui Ştefan, aproape identic cu turnul vechii primării din Praga, construit între 1446-1468. Nu trebuie nicidecum să ocolim şi celelalte obiective istorice şi naturale: Fortificaţiile (sec. XV), Casa Iancu de Hunedoara (1446-1486), biserica minoriţilor (1402) în stil baroc, Biserica „Sf. Treime” (înc. sec XVIII) în stil baroc, Parcul dendrologic (14 ha), Rezervaţia de castan comestibil cu exemplare seculare (310 ha). O atenţie deosebită trebuie să acordăm Muzeului de mineralogie, cu numeroase flori de mină unicat şi Muzeului memorial Vida Geza unde putem admira nu numai remarcabilele sculpturi ale artistului dar şi colecţia sa de cactuşi, unicat în România. Făcând o scurtă deviaţie spre est, la 10 km de Baia Mare întâlnim un străvechi oraş minier, Baia Sprie, atestat documentar din 1329. Atenţia ne este atrasă de Lacul Albastru, în formă aproape circulară, formată în 1920 prin prăbuşirea unei mine. Tot aici se află şi Rezervaţia naturală de arbori seculari de tisă şi vestita păstrăvărie Blidar. Baia Sprie este şi un excelent punct de plecare în Munţii vulcanici Gutâi, cu superbe păduri întrerupte cu piscuri semeţe de andezite vulcanice. Revenim pe traseu şi după 12 km, în satul Satulung, vizităm impozantul castel „Tekeki” (1740-1780) şi frumosul parc dendrologic care îl înconjoară. În satul Valea Chioarului aflat la 21 km putem vedea frumoasa biserică din lemn „Sf. Nicolae” (sec. XVIII) strămutată aici din satul Recea în 1856. După 19 km ajungem în satul Ileanda. Aici există o staţiune balneoclimaterică permanentă în Bizuşa-Băi cu izvoare de ape minerale sulfuroase, bicarbonatate, sulfatate, sodice, calcice, magneziene, hipotone recomandate pentru afecţiunile hepato-biliare, a căilor urinare, afecţiunilor reumatismale etc. Şi nu trebuie să uităm de biserica din lemn „Adormirea Maicii Domnului” (sec. XVII, pictată în 1796). După alţi 39 km poposim în municipiul Dej (atestat documentar din 1061), oraş important pentru monumentele sale arhitectonice: Biserica în stil gotic târziu „Sf. Ştefan” (1453-1456), având un amvon scuptat cu motive florale în 1752 de David Şipoş şi un turn clopotiniţă înalt de 72 m datând din 1500, Biserica barocă a fostei mănăstiri franciscane „Sf. Anton din Padova” (1726-1736), Biserica ortodoxă „Sf. Gheorghe” (1776), iar în localitatea componentă Pintic biserica din lemn „Sf. Arhangheli” (1822-1825) cu picturi interioare din 1827. Cotim spre est şi la 14 km în satul Reteag vizităm  biserica reformată (sec. XV) cu picturi murale interioare originare şi casa natală a folcloristului Ioan Pop-Reteganul, cu bustul realizat de Ioan Pop Rusu. Alţi 12 km parcurşi şi ajungem în frumosul şi vechiul oraş Beclean, atestat din 1235. Şi aici avem ce admira: biserica (sec. XV), castelul (1768) şi casa de vânătoare „Bethlen” (sec. XVIII) şi putem face o plimbare în frumosul parc cu arbori seculari. În satul Şintereag aflat la 9 km de Beclean putem vizita biserica din lemn „Sf. Dumitru” (1735) cu picturi din 1764 şi cu valoroasa sa colecţie de icoane din sec. XVIII. Ajunşi la Şieu-Măgheruş trebuie neapărat să facem o deviere spre vest de 8 km pentru a admira în satul Arcalia superbul castel „Bethlen” (sec. XVIII) cu turnuri, donjoane şi cupole strălucitoare. Atmosfera de basm este subliniată şi de parcul dendrologic adiacent castelului (16 ha). Revenim pe traseu şi nu ne mai despart decât 12 km până la municipiul reşedinţă de judeţ Bistriţa, atestat din 1349 (punct de legătură cu Traseul VIII). Centrul vechi redă atmosfera unui vechi burg prosper: ruinele cetăţii (sec. XV-XVI), Turnul dogarilor (sec. XV), biserica „Intrarea în Biserică” (1270-1280), vechea Primărie (sec. XV-XVI), vechea cazarmă (sec. XIX), numeroase case vechi din sec. XV-XVI şi nu în ultimul rând ansamblul comercial Sugălete (sec. XV-XVI) cu arcade şi coloane. Şi nu trebuie uitat că Bistriţa este şi un centru viticol renumit. Pornim spre sud-est şi la 32 km şi parcurgem un traseu extrem de pitoresc, oprim în satul Teaca unde vizităm biserica evanghelică (sec. XIII – XV), castelul Főldváry (1735). biserica din lemn „Sf. Arhangheli” (sec. XVII) şi Rezervaţia forestieră Viile Tecii. Popasul ne dă răgaz să gustăm şi din aromatele vinuri locale. După alţi 21 km ajungem în patria lutierilor, Reghin, municipiu atestat din 1228. Există şi aici numeroase obiective turistice demne de văzut: biserica evanghelică (sec. XIV) cu un turn înalt de 47 m. şi un ceas instalat în sec. XIX, biserica „Sf. Treime” (1808) ctitorită de umanistul Petru Maior, castelul (sec. XV – XIX) în stil renascentist, înconjurat de un parc dendrologic cu specii rare, în localitatea componentă Apalina, biserica din lemn (1774) construită din bârne de brad, biserica romano-catolică (1781), Muzeul etnografic cu exponate arhitectonice de mare valoare în aer liber şi nu în ultimul rând colecţia de ouă de păsări (una dintre cele mai mari din Europa) a lui Ladislau Kalaber. De aici traseul nostru urmăreşte cursul sinuos şi învolburat al Mureşului. Nu parcurgem decât 10 km şi de pe un pinten stâncos observăm cu domină Defileul Mureşului masivul castel „Kemény” (sec. XV – XVIII) cu turnurile şi zidurile masive. În fiecare an în iunie aici are loc o vestită manifestare: Târgul Cireşelor. Mai în amonte de Deda începe sălbaticul Defileu al Mureşului (rezervaţie peisagistică), care până la Topliţa ne dă posibilitatea de a parcurge un traseu extrem de pitoresc mărginit de păduri aproape de nepătruns şi piscuri semeţe, dăltuit de Mureş între Munţii Gurghiu şi Călimani. Din localităţile din zonă (Răstoliţa, Lunca Bradului, Stânceni etc.) se pot face frumoase excursii montane spre crestele pietroase ale celor două masive. De asemenea, pe vremuri (până la mijlocul anilor ’60) zona era vestită pentru plutaşii săi care duceau lemnul pe Mureş, departe, până la Zam (jud. Arad). La 60 km de Brâncoveneşti poposim în oraşul Topliţa (atestat din 1400) unde frumuseţile naturale se îmbină cu cele antropice: mănăstirea de călugări Topliţa ctitorită în 1924 de patriarhul Miron Cristea cu biserica din lemn „Sf. Ilie” (1842), adusă din satul Stânceni (jud. Mureş), pictată de Dumitru Belizarie (1927), având un valoros Muzeu de icoane vechi şi carte veche bisericească şi biserica din lemn „Intrarea în Biserică” (1658) în localitatea componentă Moglăneşti. Topliţa este renumită şi ca staţiune balneoclimaterică sezonieră cu apele minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, calcice, magneziene, hipotone şi pentru bazinul olimpic în aer liber cu apă mezotermală (29 grade C). La 23 km, în satul Ditrău putem vizita biserica romano-catolică monumentală (sec. XV – XVIII) cu zid de incintă şi turn de poartă din sec XVIII. La numai 8 km se află satul Lăzarea renumit pentru castelul medieval (sec. XVI – XVII) cu trei semeţe turnuri de apărare, locul unde se desfăşoară anual o prestigioasă tabără de creaţie (artă plastică), biserica romano-catolică (sec. XIII) fortificată în sec. XVIII, mănăstirea franciscană (sf. sec. XVII) şi capela „Sf. Anton” (1558). După ce parcurgem alţi 14 km ajungem în oraşul Gheorgheni (atestat din sec. XIII) care se mândreşte cu catedrala romano-catolică în stil baroc (sec. XIII) cu tavan pictat în sec XIX, ruinele Cetăţii Both (sec. XVI) şi Muzeul (1737) în stil baroc. Şi dacă tot am ajuns aici merită să facem o deviere de 25 km spre staţiunea Lacu Roşu şi vestitele Chei ale Bicazului. Lacu Roşu (12,7 ha) s-a format prin surparea unui perete muntos în 1837 care a zăgăzuit mai multe pâraie. Este extrem de fascinant de văzut trunchiurile de brazi în mijlocul lacului şi apa cristalină a acestuia în care se reflectă stâncăriile Munţilor Hăşmaş. De aici încep spectaculoasele chei. Locul, un veritabil paradis al alpiniştilor este dominat de masivul şi semeţul Turn Bardos. Serpentinele tăioase pe muchia stâncilor reprezintă o adevărată aventură la volan, dar în răsplăteşte pe drumeţ cu un peisaj sălbatic şi spectaculos. Revenim pe traseul nostru şi la 11 km de Gheorgheni oprim la Voşlăbeni pentru a vizita biserica ortodoxă cu clopotniţă din lemn (sec. XIX) şi Rezervaţia naturală După Luncă (mlaştină de turbă). De aici, urmând poteca marcată, putem ajunge lesne la Piatra Singuratică, una dintre cele mai frumoase piscuri din Munţii Hăşmaşu Mare. După 4 km oprim la Izvorul Mureşului o staţiune climaterică renumită, luată cu asalt iarna de amatorii de sporturi hibernale, aici aflându-se numeroase pârtii de schi amenajate. Trecem prin satele Sândominic cu biserica romano-catolică fortificată (sec. XIII) şi Racu cu biserica fortificată din sec XIII şi conacul „Cserei” (sec. XVII) şi după 36 km ajungem în municipiul reşedinţă de judeţ Miercurea Ciuc atestat din 1427 (punct de legătură cu Traseul X). În acest oraş extrem de frumos sunt multe obiective turistice demne de vizitat: castelul-cetate Miko (1611-1621), biserica romano-catolică fortificată „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” (sec XV – XIX), fostul sediu al scaunului Ciuc (1780), fosta garnizoană de grăniceri (1786). Primăria veche (1884). Biserica „Sf. Nicolae” (1929-1935) pictată de Gheorghe Belizarie (1936), Muzeul secuiesc al Ciucului şi nu în ultimul rând modernul patinoar artificial cu o capacitate de 4.000 locuri unde se încing adevărate războaie hocheistice. Dar cel mai cunoscut loc este Complexul baroc Şumuleu (unde de Rusalii are loc unul dintre cele mai mari pelerinaje ale lumii catolice, participând sute de mii de pelerini) şi al cărui centru spiritual este catedrala barocă (1804 – 1835) având cea mai mare statuie din lemn din lume a Fecioarei Maria, statuie făcătoare de minuni şi capelele din sec. XVII – XVIII. Aici are loc şi un moment inedit al pelerinajului, „privitul în soare”, obicei ce aduce aminte de vechile culte solare: în zorii duminicii Rusaliilor pelerinii se adună pe dealul sfânt Salvator şi aşteaptă răsăritul astrului, mulţi văzând în discul solar ce se ridică deasupra brazilor chipul Fecioarei, a lui Isus sau un porumbel. La Miercurea Ciuc se află şi staţiunea balneoclimaterică Jigodin-Băi renumită pentru apele minerale feruginoase şi carbogazoase. La 7 km se află satul Sâncrăieni cu numeroase obiective turistice interesante: biserica romano-catolică fortificată (sec. XVII), capela catolică „Sf. Margareta” (sec. XV), conacul „Henter” (sec. XVIII) în stil baroc, rezervaţiile botanice Budos, Borsaros şi Tinovul Luci (6.000 mp), limita sudică a mesteacănului pitic. Urmăm cursul năvalnic al Oltului şi după 25 km ajungem în renumita staţiune Băile Tuşnad, oraş atestat din sec. XVII. Aici există numeroase izvoare minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, băi mezotermale şi Lacul Ciucaş. De aici se accede uşor la Lacul Sfânta Ana, aflat la altitudinea de 950 m şi având o adâncime maximă de 7 m, întinzându-se pe 22 ha, fiind singurul lac de crater vulcanic din România. În preajmă se află Rezervaţia naturală Turbăria Mohoş cu numeroase plante endemice printre care şi specii carnivore. De la Băile Tuşnad se poate ajunge şi în staţiunea Bálványos unde se pot vizita ruinele „Cetăţii Păgânilor” (sec. X – XIII). Pornim la drum şi după 7 km ajungem în satul Bixad unde se află ruinele Cetăţii Şoimilor (sec. XIV – XV) şi un spectaculos pod natural din conglomerate şi tufuri vulcanice denumită „Piatra Găurită”. După alţi 7 km poposim într-o altă staţiune balneoclimaterică de interes general, Malnaş, renumită pentru apele minerale feruginoase, carbogazoase, bicarbonatate, sodice, calcice, hipotone, mofetele şi baza de tratament. Este şi un punct de plecare ideal pe traseele montane din Munţii Baraolt şi Bodoc. După 22 km ne întâmpină municipiul reşedinţă de judeţ Sfântu Gheorghe, atestat din 1332. Aici putem vizita biserica fortificată (sec. XIV – XV), biserica „Sf. Gheorghe” (sec. XVIII), Biblioteca (1832), fostul Tribunal (1870), Primăria (sec. XVIII), conacul Székely (1720) (în localitatea componentă Chilieni), Casa cu Arcade (1812), Bazarul şi Turnul cu ceas (1870). Nu trebuie să parcurgem decât 33 km pentru a ajunge în superbul oraş Braşov, municipiu reşedinţă de judeţ, atestat din 1234, important centru cultural şi economic (punct de legătură cu Traseele II şi III). Sunt numeroase obiectivele de vizitat în acest veritabil oraş-muzeu: cetatea medievală (sec. XV-XVI), bastioanele (sec. XV-XVI), Bastionul ţesătorilor (sec. XV), cel mai mare din România, Poarta Ecaterina (1559), Casa Sfatului (sec. XV-XVIII), Casa Negustorilor (1539-1545), biserica Bartolomeu (1260) în stil gotic timpuriu, Biserica Neagră (1384-1477) cu o turlă de 65 m. şi cel mai mare clopot din România, Biserica Sf. Nicolae (sec. XV-XVI), complexul de la Şcheii Braşovului (biserica „Sf. Nicolae” din 1493, unde a funcţionat cea mai veche şcoală românească din Transilvania şi unde diaconul Coressi (sec. XVI) a editat şi tipărit cărţi valoroase), Muntele Tâmpa (punct de belvedere), Pietrele lui Solomon cu enigmatica stâncă antropomorfă denumită „Sfinxul” etc. Nu trebuie uitat că la Braşov are loc renumitul Festival „Cerbul de Aur” unde au concertat şi vor concerta numeroase nume sonore ale muzicii pop-rock. În apropiere se află renumita şi moderna staţiune Poiana Braşov aflată la altitudinea de 1.030 m, un adevărat paradis pentru montaniarzi, amatorii de tenis şi de jocuri de echipă, de nataţie şi iarna de schi (existând numeroase pârtii dotate cu mijloace moderne) şi de patinaj.

Listeaza