Listeaza

TRASEUL II: ORADEA – BRAŞOV

TRASEUL II:

BORŞ – ORADEA – CLUJ NAPOCA – TÂRGU MUREŞ – SIGHIŞOARA – BRAŞOV (437 km)

Pornim pe acest traseu de la graniţa vestică a României, din Borş, punct de trecere al frontierei spre Ungaria.

La 13 km de graniţă se află municipiul reşedinţă de judeţ Oradea atestat din 1113 (punct de legătură cu Traseele IV şi VI). În oraş se află numeroase obiective turistice de maximă importanţă: cetatea (1114 – 1131, reconstruită în 1570 – 1589), catedrala romano-catolică „Sf. Maria” (1752-1780), în stil baroc, de dimensiuni uriaşe (78,40 m. x 40 m.), cu fragmente de fresce din sec XVIII şi XIX, biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” (1760-1780), cu turn clopotniţă de 40 m. Palatul episcopal (1762-1770) în stil baroc, cu 100 de încăperi, biserica romano-catolică „Sf. Ladislau” (1720-1733), biserica Mănăstirii Ursulinelor (1772), Biserica cu Lună (1784-1790), în stil baroc, cu turn clopotniţă de 55 m.. cu un orologiu (1793) care indică fazele Lunii, biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” (1785), sinagoga (1877), gara (1858), clădirea Teatrului, în stil neoclasic (1899-1900), Primăria (1902-1903), Tribunalul (1902-1903), Episcopia greco-catolică (1900-1905) cu elemente rococo, baroce şi renascentiste şi Palatul „Vulturul Negru” (1907-1908).

În apropiere se află renumitele staţiuni Băile Felix şi Băile 1 Mai, cu ştranduri cu ape termale şi lacuri termale pe care cresc superbi nuferi.

Revenim la Oradea de unde o luăm pe E60/DN1 spre Cluj-Napoca. La 23 km poposim în satul Tileagd unde putem vizita biserica reformată (sec. XIV) cu picturi interioare şi exterioare din sec. XIV – XV, biserica din lemn „Sf. Arhangheli” (1783) pictată în 1893, biserică reformată (1507) şi castelul „Teleki” (înc. sec. XIX).

Mai parcurgem 16 km şi ajungem în oraşul Aleşd (atestat din sec. XIII) unde putem vedea ruinele cetăţii medievale (sec. XIII), biserica din lemn din sec. XVII şi două castele din sec. XIX.

La numai 2 km, în satul Tinăud se află o biserică ortodoxă ctitorită de domnitorul Constantin Basarab-Cârnul în 1658.

După 16 km, din localitatea Topa de Criş, opţional, o putem lua la dreapta spre Vadu Cişului, Şuncuiuş(10 km)pentru a vizita Defileul Crişului Repede(rezervaţie complexă), un traseu spectaculos printre păduri seculare.Aici putem vizita peşterile Vadu Crişului, peştera Văntului cu peste 50 km de galerii, cea mai lungă din România, peştera Ungurului unde s-au găsit urme de vieţuire umană de peste 5000 de ani.

Revenim în Topa de Criş de unde continuăm drumul şi după 13 km ajungem în Pasul Piatra Craiului care desparte Crişana de Ardeal.

După încă 17 km ajungem în satul Ciucea. Aici se află o frumoasă biserică din lemn din 1575 şi Muzeul memorial Octavian Goga, loc unde poetul şi-a scris nemuritoare versuri. Aici se află şi casa unui alt renumit poet, Ady Endre, bun prieten cu Goga. În casa memorială Goga se află numeroase picturi de Nicolae Grigorescu, candele persiene, o ladă maură, o icoană bizantină din sec XI, obiecte antice şi medievale. 

La 9 km ajungem în satul Bologa unde se văd Ruinele cetăţii feudale (înc. sec. XIV) cu un turn circular înalt de 25 m.

Parcurgem încă 13 km şi ajungem în oraşul Huedin, atestat din 1332, unde putem vedea vechea biserică reformată (sec. XVI) cu tavan casetat şi conacul Barcsay (sec. XVIII).

După 8 km poposim într-un sat extrem de pitoresc: Izvoru Crişului. Vizităm biserica reformată (sec. XVII) cu tavan casetat, biserica din lemn „Sf. Arhangheli” (sec. XVIII) dar şi superba Rezervaţie de liliac sălbatic. Satul este şi un vestit centru etnografic, fiind renumit prelucrarea artistică a lemnului.

Mai parcurgem 16 km şi ajungem într-un alt important centru etnografic, Căpuşu Mare, unde putem admira, dar şi cumpăra, extrem de frumoase broderii populare.

Încă 9 km şi ajungem în satul Gilău cu numeroasele sale obiective arhitectonice: cetatea voievodului Gelu (sec. IX – X), castelul Wass (sec. XV) în stil renascentist, conacul Gallus (sec. XIX) şi biserica din lemn „Pogorârea Duhului Sfânt” (1728) cu picturi din sec. XVIII. Nu trebuie să ocolim lacurile de acumulare Fântânele, Tarniţa şi Gilău care oferă posibilitatea practicării sporturilor nautice şi pescuitului.

Doar 17 km şi ajungem în capitala nedeclarată a Transilvaniei, municipiul Cluj Napoca, atestat din 1213. Avem aici numeroase obiective de văzut: biserica mănăstirii Benedictine (sec. XIII-XVII), catedrala romano-catolică Sf. Mihail (1349-1450) în stil gotic, cu picturi murale (sec. XV) şi portal în stil renascentist german (1528), biserica reformată (1486) ctitorită de Matei Corvin, statuia ecvestră a Sf. Gheorghe (1373), biserica iezuiţilor (1718-1724) în stil baroc, Bastionul Croitorilor (1629), Palatele Teleki (sf. sec. XVIII), Tholdalagi (înc. sec. XIX), Catedrala ortodoxă (1921-1923), Casa natală a lui Matei Corvin (sec. XV) (cea mai veche clădire din oraş), bastioanele şi turnurile breslelor (sec. XV), vama veche (1748), statuia ecvestră a lui Matei Corvin (1902) etc. Neapărat trebuie să face o vizită la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, acolo unde este prezentată istoria provinciei din cele mai vechi timpuri până astăzi. Şi, ca o curiozitate, aici putem vedea ciudatul aparat de zbor denumit „roata plutitoare” a eruditului clujean Martin Lajos care în 1896 s-ar fi ridicat în zbor la 2-4 m înălţime, fapt ce ar trebuie să determine rescrierea istoriei aviaţiei. Mai există două obiective importante: Grădina Botanică, înfiinţată în 1872 pe o suprafaţă d 14 ha, cuprinzând 11.000 specii şi o seră de 2.000 mp cu superbe plante tropicale şi Parcul etnografic din pădurea Hoia care prezintă 200 de obiective arhitectonice vechi, tipice pentru Transilvania.

Pornind din Cluj Napoca şi urcând Dealul Feleacului poposim după 9 km în satul Feleacu unde se află Mănăstirea Feleacu având o biserică ctitorită de domnitorul Ştefan cel Mare în 1512 şi unde putem vizita rezervaţiile floristice Valea Căprioarei-Feleacu şi geologică Trovanţii de Feleacu.

După 22 km ajungem în vechiul şi frumosul municipiu Turda, dezvoltat pe vechiul municipium roman Potaissa, (punct de legătură cu Traseul VII) atestat documentar din 1075, cu numeroase obiective turistice extrem de atrăgătoare: ruinele unei cetăţi de mari dimensiuni, „Cetatea Secuilor” (sec. XII – XV), biserica fortificată (reformată) „Turda Veche” (1400 – 1494) în stil gotic, cu turn înalt de 60 m, biserica romano-catolică (1498 – 1504), biserica reformată „Turda Nouă” (1500 – 1504) şi Palatul Voievodal (sec. XV – XVI), loc de întrunire a Dietei Transilvaniei. Vechea Prefectură (sec. XIX). Este şi o staţiune balneoclimaterică de interes local cu ape minerale clorurate şi sodice de mare concentraţie şi nămol de turbă. Merită să vizităm salina subterană gigantică, amenajată pentru tratament şi turism, situată chiar in Turda, pe strada Salinelor nr. 54A. Este şi principalul punct de plecare spre Rezervaţia complexă Cheile Turzii, sălbatice, cu pereţi abrupţi înalţi de peste 100 m, cu 60 de peşteri şi peste 1.000 specii de plante, dintre care multe rare şi spre Cheile Turului.

La numai alţi 7 km ajungem într-un alt municipiu, Câmpia Turzii, atestat din 1282 unde putem vedea biserica evanghelică (sec. XVII) şi mai multe conace  sec. XVIII – XIX.

Mai parcurgem 36 km şi ajungem în oraşul atestat din 1257, Iernut (punct de legătură cu Traseul IX). Deşi este un oraş mic, avem ce să vedem: castelul Rákoczi (1529) în stil renascentist, biserica reformată (1486) şi  bisericile din lemn „Sf. Arhangheli” şi „Buna Vestire” (sec. XVIII).

După 10 km poposim în satul Sânpaul unde se află biserica romano-catolică din sec. XIV, capela Haller (sec. XVIII), castelul (sec. XIII – XVII) şi  biserica din lemn „Sf. Arhangheli” (sec. XVIII) în localitatea componentă Sânmărghita.

Încă 10 km şi ajungem în frumosul oraş de pe Mureş, municipiul reşedinţă de judeţ Târgu Mureş atestat din 1300. Şi aici se află numeroase obiective demne de vizitat: cetatea (1602-1653), biserica cetăţii (1442), Catedrala ortodoxă (1933-1938), biserica din lemn Sf. Arhanghel Mihail (1793) pictată în 1814, Palatele Tholdalagi (1762) în stil rococo, Teleki (1797-1803), Apollo (1820), clădirile fostei Procuraturi (1789), fostei prefecturi (1748). Casele Kendeffy (1782), Haller (sec. XIX), Gőrőg (sec. XIX), Palatul Culturii (1911-1913) cu Sala de Oglinzi şi vitralii, picturi din folclorul local precum şi modernul şi avangardistul Teatrul Naţional (1977). Dintre muzee nu trebuie să ocoliţi Biblioteca Teleki cu cărţi şi incunabule rare şi Muzeul Bolyai. Iar pentru distracţie vă recomandăm Complexul Week-End, un multifuncţional parc de odihnă şi de distracţie aflat pe malul Mureşului.

După 22 km trecem prin satul Bălăuşeri (punct de legătură cu traseul X) şi după alţi 12 km ajungem în satul Nadeş. După ce cumpărăm frumoase împletituri de nuiele pentru care satul este renumit, vizităm şi biserica evanghelică fortificată (sec. XIV – XV), cetatea ţărănească (sec. XV – XVI) şi casa parohială (sf. sec. XVIII).

După numai 16 km ajungem în veritabilul oraş-muzeu Sighişoara atestat din 1224, celebrul burg medieval aflat în patrimoniul UNESCO. Ne trebuie mult timp pentru a vedea cel puţin principalele monumente cu care ne îmbie străvechiul oraş: ansamblul urban medieval (sec. XIV – XVII) cu  străzi înguste şi case tipice, zidul de apărare cu turnuri şi donjoane, turnurile diferitelor bresle (sec. XIV – XVII), vestitul Turn cu ceas (sec. XIV) înalt de 64 m şi cu figurine reprezentând planetele care se schimbă în fiecare oră, biserica fostei mănăstiri a dominicanilor (sec. XIII – XV), cu altar baroc din 1680 şi orgă, biserica evanghelică din Deal (sec. XII – XV) în stil romanic, biserica evanghelică (a leproşilor) (înc. sec. XVI), biserica „Intrarea în Biserică” (1788), „Scara şcolarilor”, din lemn şi acoperită, cu 175 de trepte (1642), „Gangul babelor”, din lemn (1844), Casa Vlad Dracul (1431-1436) în care se presupune că s-a născut Vlad Ţepeş, Casa Teutsch (sec. XVII), Casa cu Cerb (sec. XVII), biserica evanghelică (sec. XV) în localitatea componentă Hetiur şi pe Platoul Breitner rezervaţia forestieră cu arbori seculari. Anual, aici reînvie atmosfera medievală prin fastuosul şi coloratul Festivalul de artă medievală.

Nu departe de ieşirea din oraş, după numai 4 km, oprim în satul de pe Târnava Mare, Albeşti, unde se află un castel (sec. XIX) şi Muzeul Petőfi Sándor, în acest loc pierzându-şi viaţa poetul naţional maghiar şi luptătorul pentru libertate în 1849.

După alţi 16 km ajungem într-un sat cu puternic iz medieval, Saschiz, aflat şi el în patrimoniul UNESCO. Aici putem vedea ruinele cetăţii ţărăneşti de refugiu din sec. XIV cu ziduri înalte (7-9 m.) şi turnuri de apărare, biserica evanghelică fortificată (sec. XV) cu un turn cu ceas (1832) înalt de 52 m şi cetatea ţărănească (înc. sec. XV) cu biserică de incintă în stil gotic târziu cu mobilier cu intarsii (sec. XV) în Cloaşterf.

Încă 14 km şi ajungem în satul Buneşti. Aici vedem biserica evanghelică fortificată din sec. XIV şi facem o scurtă deviere spre satul Viscri. Aici vedem biserica-cetate (aflată în patrimoniul UNESCO) în stil gotic târziu, construită în sec. XV-XVII, puternic fortificată cu ziduri puternice şi turnuri în sec. XVI XVII, având un capitel în altar, lucru unic în Transilvania. Pe lângă casele săseşti vechi o curiozitate a locului este acela că se află sub protecţia moştenitorului tronului britanic, prinţul Charles, care a cumpărat şi o casă tipică săsească.

Revenim pe traseu şi după 12 km ajungem în satul Fişer unde vizităm biserica evanghelică fortificată (sec. XIV – XVI) cu picturi în stil renascentist şi Rezervaţia de stejari seculari Dealul Poranicelor.

De la Fişer nu ne despart decât 6 km şi ajungem în oraşul Rupea, atestat în 1324, unde peisajul este dominat de cetatea din sec. XIII – XVII aflată pe o stâncă impozantă de bazalt care este şi rezervaţie geologică, cetatea ţărănească (sec. XV – XVI) şi biserica evanghelică în stil gotic (sec. XIV – XVI).

La 9 km poposim în satul Hoghiz unde putem vizita biserica reformată (1749) în stil renascentist, castelele Kalnoky (sec. XI – XIII), Haller (sec. XVI) şi Valenta (sec. XVI) şi Rezervaţia complexă Catul Turzun (0,2 ha).

De aici, aproape 15 km drumul ne poartă pe un traseu deosebit de pitoresc, deoarece traversăm Pădurea Bogăţii o vastă pădure seculară, rezervaţie naturală.

Ieşind din pădure, după 4 km ajungem în satul Măieruş unde vedem biserica fortificată în stil gotic datând din sec XIV şi biserica „Adormirea Maicii Domnului” (sec. XVIII).

Încă 7 km şi în satul Rotbav ne întâmpină o altă biserică fortificată din sec. XIII – XVI.

Tot după 7 km ajungem în satul Feldioara care ne întâmpină cu ruinele cetăţii Marienburg (sec. XIII) clădită de cavalerii teutoni, biserica evanghelică fortificată (sec. XIII - XVII) şi biserica „Sf. Ioan Botezătorul” (sec. XVIII).

Nu ne mai rămâne de parcurs decât 19 km pentru a ajunge la punctul terminus al traseului nostru, oraşul de sub poalele Tâmpei, Braşov, municipiu reşedinţă de judeţ, atestat din 1234, important centru cultural şi economic (punct de legătură cu Traseele II şi III). Sunt numeroase obiectivele de vizitat în acest veritabil oraş-muzeu: cetatea medievală (sec. XV-XVI), bastioanele (sec. XV-XVI), Bastionul ţesătorilor (sec. XV), cel mai mare din România, Poarta Ecaterina (1559), Casa Sfatului (sec. XV-XVIII), Casa Negustorilor (1539-1545), biserica Bartolomeu (1260) în stil gotic timpuriu, Biserica Neagră (1384-1477) cu o turlă de 65 m. şi cel mai mare clopot din România, Biserica Sf. Nicolae (sec. XV-XVI), complexul de la Şcheii Braşovului (biserica „Sf. Nicolae” din 1493, unde a funcţionat cea mai veche şcoală românească din Transilvania şi unde diaconul Coressi (sec. XVI) a editat şi tipărit cărţi valoroase), Muntele Tâmpa (punct de belvedere), Pietrele lui Solomon cu enigmatica stâncă antropomorfă denumită „Sfinxul” etc. Nu trebuie uitat că la Braşov are loc renumitul Festival „Cerbul de Aur” unde au concertat şi vor concerta numeroase nume sonore ale muzicii pop-rock. În apropiere se află renumita şi moderna staţiune Poiana Braşov aflată la altitudinea de 1.030 m, un adevărat paradis pentru montaniarzi, amatorii de tenis şi de jocuri de echipă, de nataţie şi iarna de schi (existând numeroase pârtii dotate cu mijloace moderne) şi de patinaj.(punct de legătură cu Traseele I şi III).

Listeaza