Listeaza

TRASEUL III: ARAD – SIBIU – BRAŞOV

TRASEUL III:

NĂDLAC – ARAD – LIPOVA – DEVA – ALBA IULIA – SIBIU – FĂGĂRAŞ – BRAŞOV (513 km)

Pornim dinspre graniţa de vest, din oraşul care este şi punct de trecere al frontierei spre Ungaria, Nădlac, atestat din 1313. Chiar în acest loc avem ce vedea:  castelul din sec. XV, biserica „Sf. Nicolae” (1822-1829) în stil baroc, pictată în 1896, biserica evanghelică (1821-1822) cu turn înalt de 54 m şi cu o orgă valoroasă adusă în 1912 din Kutna Hora (Cehia). După ce traversăm oraşul Pecica şi după ce parcurgem 46 km ajungem în frumosul oraş de pe Mureş, municipiul reşedinţă de judeţ Arad, atestat din 1028 (punct de legătură cu Traseul IV). În acest frumos şi vechi oraş există numeroase atracţii turistice: cetatea (sec. XVI) cu ansamblul arhitectonic în stil baroc (sec. XVIII), Primăria (mijl. sec. XIX), Teatrul vechi (1816-1817) în stil baroc, Palatul Culturii (înc. sec. XX), Casa barocă (1800), Castelul Nopcsa (înc. sec. XIX) în stil neoclasic, Catedrala ortodoxă (1852-1865), Catedrala romano-catolică (înc. sec. XX) cu o orgă renumită (1.200 de tuburi), biserica din lemn „Sf. Petru şi Pavel” (sec. XVIII) cu valoroase picturi originale şi biserica ortodoxă sârbă (1695-1702). Pentru destindere putem opta pentru Pădurea Ceala sau Insula Mureşului. Părăsim Aradul şi îndreptându-ne spre est şi după 34 km, în satul Păuliş putem vizita parcul dendrologic cu exemplare rare (pin de Himalaya, magnolii, tisă etc.). După 8 km ajungem în oraşul Lipova atestat din 1245. În oraş putem vizita biserica „Adormirea Maicii Domnului” (sec. IV) şi adăugită în sec. XVIII cu picturi din 1500, atractivul şi ineditul Bazar turcesc „Sub dughene” (sec. XVII), turnul medieval (sec. XVI), ruinele cetăţii feudale Şoimoş (sec. XIII – XV), Mănăstirea romano-catolică „Sf. Maria” (sec. XVI), biserica „Buna Vestire” (sec. XVIII) în localitatea componentă Rodna şi Castelul Misici (sec. XIX). Oraşul este şi staţiune balneoclimaterică cu izvoare minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, sodice, magneziene. După 18 km ajungem în satul Conop unde putem vizita castelul Ştefan Cicio-Pop (sec. XVIII) în stil neoclasic şi cu coloane dorice. După alţi 30 km ajungem în satul Vărădia de Mureş unde putem vizita biserica din lemn „Intrarea în Biserică” construită în 1787 şi pictată în 1813 de celebrii meşteri Simion Silaghi, Nicolae Nandrolea şi Nicolae Maier din Lupşa. După numai 6 km oprim în satul Săvârşin unde putem vizita castelul regal în stil neoclasic construit în sec. XVIII înconjurat de un superb  parc dendrologic. După 10 km pe o distanţă de mai bine de 2 km traversăm o pădure de stejari seculari, iar după alţi 10 km ajungem în comuna Zam unde putem vizita castelul „Nopcsa” construit în sec. XVII şi  biserica din lemn „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” (sec. XV). După 8 km ajungem în satul Gurasada unde putem vizita biserica „Sf. Mihail” (sec. XIII) cu picturi originale, una dintre cele mai vechi din România, Rezervaţia geologică Boiu de Sus (calcare) şi plantaţia experimentală de bambus. La 6 km se află satul Ilia unde putem vedea castelul Bethlen din sec. XVII şi casa parohială ortodoxă (sec. XVII). După 10 km poposim în satul Mintia ce ascunde numeroase obiective interesante: castelul Ferencz datând din1642,  biserica reformată din sec. XVI, biserica din lemn „Sf. Ioan Botezătorul” (sec. XVIII) şi frumosul parc dendrologic. După numai 5 km ajungem în frumosul municipiu reşedinţă de judeţ, Deva, atestat din sec. XIV (punct de legătură cu Traseele V şi VI). Oraşul este dominat de ruinele cetăţii medievale (sec. XIII) de care se leagă frumoasa legendă a lui Kőműves Kelemen, izbitor de asemănătoare cu cea a Meşterului Manole. Mai putem vizita castelul Magna Curia (sec. XVI) în stil renascentist, biserica ortodoxă (sec. XVIII) ctitorită de Gheorghe Cantacuzino, biserica mănăstirii franciscane (sec. XVIII) în stil baroc şi Rezervaţia naturală complexă Dealul Cetăţii (20 kmp.). Nu trebuie să ocolim Muzeul de ştiinţele naturii care are o bogată colecţie de fosile de dinozauri, animale care în Cretacic au trăit în acest areal şi nici Muzeul civilizaţiei dacice şi romane cu valoroase exponate datând din perioada daco-romană. În preajma oraşului se află staţiunea balneoclimaterică de interes local Sărata cu ape termale, sărate şi alcaline. După 11 km ajungem în oraşul Simeria atestat din 1866. Aici putem vizita castelul  din sec. XIX şi clădirea în care a locuit generalul Bem, erou al Revoluţiei din 1848 – 1849 (sec. XVIII), în localitatea componentă Simeria Veche. Dar cel mai important punct de interes este superbul parc dendrologic care se întinde pe 70 ha, rezervaţie naturală, cu peste 550 de specii de plante, printre care magnolii, bambus, eucalipt, arborele-mamut, ienupărul de Virginia, chiparosul etc. Este şi un important centru de prelucrare al marmurei. Aici este un loc extrem de apreciat de practicanţii sporturilor aeriene (parapantă şi deltaplan). La 14 km de Simeria se află municipiul Orăştie atestat din 1226. În oraş putem vizita cetatea medievală (sec. XIV – XV) cu incintă fortificată, biserica „Adormirea Maicii Domnului” (sec. XVII), biserica „Sf. Nicolae” (sec. XVIII), sinagoga (sec. XVIII), biserica luterană (1820) şi Poşta veche (1900). De aici merită să facem o deviere şi, în pofida unui drum nu lung (50 km) dar greu să ne avântăm în Munţii Orăştiei pentru a vizita complexul de cetăţi dacice, intrate în patrimoniul UNESCO. Complexul de sanctuare de la Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a statului dac, se află în Munţii Şureanu (Orăştiei) din Carpaţii Meridionali. Cetatea dacică (sec. III î.Cr. – sec. II d.Cr.) se află pe un platou terasat la peste 1.200 metri altitudine. Are zidurile groase şi porţile monumentale. În centrul cetăţii puternic fortificate se află incinta sacră. Există patru sanctuare pătrate, ale căror urme de coloane se mai văd şi acum. Pe lângă acestea se află două sanctuare rotunde dintre care cel mai incitant este „Marele sanctuar rotund”, fiind format dintr-un inel din pietre, un cerc din stâlpi de lemn de înălţimi diferite, iar în interior, o „potcoavă” formată tot din stâlpi din lemn. Cercetările au dovedit că sanctuarul era un complex calendar şi observator astronomic de o mare precizie, stabilind durata exactă a anului, precum şi principalele date astronomice legate de ciclurile agrare şi cultice. În incinta sacră se află şi un disc de gresie, „Soare de andezit”, care potrivit istoricilor folosea la ritualurile de sacrificii (inclusiv umane). Aici este identificat de legende şi miticul Kogaionon, sălaşul sacru al zeului dac Zalmoxis. Capitala dacă era apărată de o serie de fortificaţii puternice din Munţii Orăştiei, de fapt aşezări umane fortificate (Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie, Feţele Albe etc.). În această zonă mai este vie legenda despre comorile fabuloase ale dacilor. Aşa cum se ştie, după cucerirea Daciei, Imperiul Roman s-a îmbogăţit datorită prăzii fără precedent pentru acea vreme: 164 tone de aur şi 331 tone de argint. De-a lungul timpului s-au mai găsit numeroase tezaure, printre care multe constând din kosoni de aur, extrem de valoroşi. Potrivit aceloraşi legende, aurul capturat n-a reprezentat decât o fărâmă a legendarului tezaur al lui Decebal despre care se spune că a fost îngropat în albia râului Sargetia din apropierea Sarmizegetusei, deviind râul, ascunzând comoara, după care au redirecţionat apele pe cursul normal. Şi în prezent zona este frecventată de numeroşi căutători de comori. Revenim pe traseu şi după 31 km ajungem în satul Vinţu de Jos unde se află castelul Martinuzzi construit în 1550 în stil renascentist, biserica reformată fortificată (sec. XIII – XVII) şi biserica „Adormirea Maicii Domnului” (sec. XVIII). La numai 3 km se află fosta capitală a Transilvaniei, vechiul oraş şi actualul municipiu reşedinţă de judeţ Alba Iulia atestat din sec. XI. Dintre numeroasele obiective turistice de maximum interes vă recomandăm să vizitaţi cetatea Alba Carolina (1714-1733), Catedrala Sf. Mihail (1246-1291), în stil gotic, ce adăposteşte sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, Catedrala Reîntregirii (1921-1922), loc de încoronare a regilor României, Palatul Princiar (sec. XIII-XVIII), Palatul Apor (sec. XVII), Biblioteca Batthyaneum cu mii de cărţi rare, printre care şi „Codex Aureus” (sec. VIII), 596 incunabule, etc. şi Muzeul Naţional al Unirii cu valoroase colecţii de istorie veche, medievală, modernă şi contemporană. Şi nu trebuie uitat că Alba Iulia este şi un centru viticol extrem de apreciat. La 4 km se află satul Lancrăm unde putem vizita Casa memorială şi muzeul dedicat poetului Lucian Blaga. Mai parcurgem 13 km şi ajungem în oraşul Sebeş atestat din sec XIII unde putem vizita numeroase obiective: Casa Zapolya (sec. XVI), fostă reşedinţă voievodală, monument în stil arhitectonic gotic şi renascentist, cetatea medievală cu turnurile breslelor (sec. XIV – XV), biserica evanghelică (sec. XIII – XIV) în stil romanic, biserica ortodoxă din cimitir şi spectaculoasa Rezervaţie geologică şi geomorfologică Râpa Roşie, monument al naturii. După alţi 19 km ajungem în oraşul Miercurea Sibiului atestat din 1290, staţiune balneoclimaterică de interes local cu izvoare minerale clorurate, sodice, iodurate, slab bromurate. Mai putem vizita biserica evanghelică (sec. XIII), cetatea ţărănească (sec. XVI – XIX) şi biserica „Sf. Ilie” (sec. XIX). După 18 km ajungem în satul Sălişte, renumit ca un foarte important centru etnografic (port popular specific, cusături meşteşugite, gravuri şi pirogravuri în lemn). În sat mai putem vizita biserica „Înălţarea Domnului” zidită în 1785, cu picturi interioare din 1784 şi exterioare din 1791-1810 şi biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Grui (sec. XVII) cu un frumos turn clopotniţă din 1816. După 7 km intrăm în satul Cristian unde putem vedea biserica evanghelică fortificată din sec. XV, biserica „Buna Vestire” (1796) cu picturi din 1805 şi numeroase case săseşti vechi. La numai 9 km de Cristian se află burgul medieval, municipiul reşedinţă de judeţe Sibiu atestat din 1191, al cărui centru vechi a intrat recent în patrimoniul UNESCO (punct de legătură cu traseul IX). În acest veritabil oraş-muzeu există numeroase obiective turistice de o excepţională valoare: fortificaţiile Sibiului (sec. XIII-XIV), turnurile cetăţii (sec. XIV-XV), biserica evanghelică (sec. XIII-XV) în stil gotic, biserica spitalului (1293), Catedrala ortodoxă mitropolitană (1902-1906), construită după modelul bisericii Sfânta Sofia din Istanbul, cazarma Kempel (sec. XV), Zidul cu arce din Pasajul Scărilor (1357-1366), Casa Artelor (1370), Primăria veche (1470-1491), Casele Johann Lula (1501-1514), Weinder (1571), Haller (sec. XVI) în stil renascentist, Hanul „La mielul alb” (sec. XVI), Palatul Brukenthal (1778-1788) etc. Un punct important este Muzeul Naţional Brukenthal, unul dintre cele mai importante muzee de artă ale României. Galeria de Artă Naţională cuprinde peste 3.000 de exponate reprezentative pentru arta plastică românească a secolelor XV – XX. Pinacoteca cuprinde valoroase exponate ale principalelor şcoli europene: flamandă-olandeză (450 de exponate), italiană (200 de exponate), germană şi austriacă (480 de exponate), franceză şi spaniolă (20 de exponate), toate datând din sec. XV – XVIII. Sunt expuse numeroase picturi de referinţă ale artei cum ar fi „Ecce Homo” de Tizian. Cabinetul de Stampe conţine peste 12.000 de piese de gravură universală (sec. XVI – XVIII) şi de grafică românească modernă şi contemporană. Pot fi văzute gravuri de Albrecht Durer, Mercantonio Raimondi, Hendrick Goltzius, Agostino Carracci, J. Callot, G. Tiepolo, Piranesi. Colecţia de Artă decorativă curpinde valoroase piese de mobilier, argintărie medievală, veşminte de cult italieneşti (sec. XIV – XV), artă decorativă orientală, covoare orientale medievale. Important este şi Muzeul Tehnicii Populare în aer liber care a reunit sute de clădiri şi artefacte care vorbesc de la sine despre inteligenţa populară (în Pădurea Dumbrava). Iar pentru destindere ne stă la dispoziţie Parcul natural „Dumbrava” (30 ha.). În apropiere se află staţiunea Păltiniş din Munţii Cindrel, renumită staţiune de odihnă şi de practicare a sporturilor hibernale. Părăsim Sibiul şi după 3 km oprim în satul Şelimbăr, unde bătălia câştigată de Mihai Viteazul împotriva lui Andrei Bathori (1599) este marcată de monument comemorativ unde putem vedea biserica evanghelică din sec. XIII şi ruinele cetăţii ţărăneşti din sec. XV. După 24 km oprim în oraşul Avrig atestat din 1364 şi unde putem vizita biserica evanghelică fortificată în stil romanic construită între 1265-1270, biserica ortodoxă cu influenţe baroce „Duminica Floriilor” construită în 1755 unde se află mormântul învăţatului iluminist Gheorghe Lazăr şi Palatul Brukenthal datând din sec. XVIII. Mergem spre est şi după 17 km ajungem în satul Cârţişoara de unde merită să facem o deviere spre sud de 65 km pe Transfăgărăşan drumul care coteşte în serpentine ascuţite spre creasta Munţilor Făgăraş denumiţi Alpii Transilvaniei. Aici putem ajunge până la lacul glaciar Bâlea şi de aici pe creasta munţilor ce depăşeşte 2.500 m. Revenim pe traseul nostru şi după 18 km ajungem în satul Sâmbăta de Jos unde se află Palatul Brukenthal clădit în 1750. Facem încă o deviere spre sud de 15 km pentru a ajunge în satul Sâmbăta de Sus unde putem admira mănăstirea de călugări având biserica „Adormirea Maicii Domnului“ (începută în 1657, distrusă şi reconstruită în 1928-1935), cu picturi interioare de Ionaşcu şi Pană, colecţia de icoane pe sticlă, putem vedea şcoala de pictură pe sticlă (condusă de Timotei Tohăneanu), castelul, fostă reşedinţă de vară a lui Constantin Brâncoveanu şi biserica ortodoxă „Sfântul Teodor Tiron“-Apuseană (1784). Aici se află şi complexul turistic Sâmbăta, punct de plecare spre crestele Munţilor Făgăraş. Revenim din nou pe traseu şi după 13 km ajungem în municipiul Făgăraş atestat din 1291. În acest vechi oraş putem vizita cetatea medievală din sec. XIV – XVII, locul de inspiraţie a lui Jules Verne pentru demararea acţiunii din romanul „Mathias Sandorf”, castelul-cetate datând din 1623, fost sediu al Dietei Transilvaniei, castelul-cetate, fortificat (1650), biserica „Sf. Nicolae” (1697) ctitorită de Constantin Brâncoveanu, cu picturi din 1721, biserica „Sf. Treime” din sec. XVIII, biserica reformată (1712-1715) şi Casa Ioan Inochentie (sec. XVIII) în stil renascentist. După 14 km oprim în satul Şercaia unde putem vizita biserica fortificată din sec. XIV şi Rezervaţia naturală Poiana Dumbravei (391,9 ha), poiană cu narcise, monument al naturii. De aici traseul nostru părăseşte drumul european şi luând-o spre sud-est, după 8 km ajungem în satul Şinca. Aici se află o construcţie interesantă: biserica rupestră „Templul Ursitelor” datată sec. XVII – XVIII care pe pereţii interiori are gravată Steaua lui David în interiorul căreia se află simbolurile Yin şi Yang şi un misterios cap pletos, până nu demult, aici veneau fetele de măritat în noaptea de Sânziene pentru a-şi afla ursitul. În sat mai există două biserici vechi: „Cuvioasa Parascheva” (înc. sec. XVIII) şi „Sf. Maria” (sec. XVIII). Ne continuăm drumul pe un traseu deosebit de pitoresc şi după 31 km ajungem în oraşul atestat din 1367, Zărneşti, principala localitate de pornire spre crestele crenelate şi stâncoase ale Munţilor Piatra Craiului. Aici putem vizita biserica „Sf. Nicolae” ctitorită de Neagoe Basarab în 1515 şi pictată în 1782. Parcurgem 9 km şi poposim în oraşul Râşnov, atestat din 1331. Aici putem vizita marea şi inexpugnabila cetatea sătească, cocoţată pe un pinten de munte şi construit în sec. XIV – XVII, monument UNESCO. Putem să mai vizităm biserica evanghelică (sec. XIII – XV) în stil gotic, cu picturi renascentiste (1500), biserica „Sf. Nicolae” ctitorită în 1381 de Dan I, cu picturi din sec. XVII – XIX şi numeroase case săseşti vechi (sec. XVIII – XIX). Este şi un important punct de plecare pe traseele turistice din Munţii Postăvaru. Părăsim Râşnovul şi după doar 5 km ne oprim în satul Cristian unde putem vedea biserică fortificată  din sec. XIII în stil gotic timpuriu, case vechi săseşti din sec. XVIII – XIX şi Rezervaţia naturală de stejari seculari Cristian. După ce parcurgem ultimii 10 km ai traseului nostru ajungem în splendidul oraş Braşov, municipiu reşedinţă de judeţ, atestat din 1234, important centru cultural şi economic (punct de legătură cu Traseele II şi III). Sunt numeroase obiectivele de vizitat în acest veritabil oraş-muzeu: cetatea medievală (sec. XV-XVI), bastioanele (sec. XV-XVI), Bastionul ţesătorilor (sec. XV), cel mai mare din România, Poarta Ecaterina (1559), Casa Sfatului (sec. XV-XVIII), Casa Negustorilor (1539-1545), biserica Bartolomeu (1260) în stil gotic timpuriu, Biserica Neagră (1384-1477) cu o turlă de 65 m. şi cel mai mare clopot din România, Biserica Sf. Nicolae (sec. XV-XVI), complexul de la Şcheii Braşovului (biserica „Sf. Nicolae” din 1493, unde a funcţionat cea mai veche şcoală românească din Transilvania şi unde diaconul Coressi (sec. XVI) a editat şi tipărit cărţi valoroase), Muntele Tâmpa (punct de belvedere), Pietrele lui Solomon cu enigmatica stâncă antropomorfă denumită „Sfinxul” etc. Nu trebuie uitat că la Braşov are loc renumitul Festival „Cerbul de Aur” unde au concertat şi vor concerta numeroase nume sonore ale muzicii pop-rock. În apropiere se află renumita şi moderna staţiune Poiana Braşov aflată la altitudinea de 1.030 m, un adevărat paradis pentru montaniarzi, amatorii de tenis şi de jocuri de echipă, de nataţie şi iarna de schi (existând numeroase pârtii dotate cu mijloace moderne) şi de patinaj.(punct de legătură cu Traseele I şi II).

Listeaza