Listeaza

TRASEUL V:TIMIŞOARA – CARANSEBEŞ – DEVA

TRASEUL V:

TIMIŞOARA – LUGOJ – CARANSEBEŞ – HAŢEG – HUNEDOARA – DEVA (212 km)

Traseul nostru porneşte din frumosul oraş Timişoara, atestat din 1138. În acest oraş există numeroase obiective turistice interesante: Castelul Huniazilor (1307-1318), bastionul cetăţii (sec. XV – XVIII), Casa prinţului Eugeniu de Savoia (1717), Primăria veche (mijl. sec. XVIII) în stil baroc, Catedrala romano-catolică (1734-1774) în stil baroc, Palatul Deschau (1735), Palatul episcopal catolic (1743-1752) în stil baroc, Claustrul Mănăstirii franciscane (sec. XVIII), biserica sârbească (mijl. sec. XVIII), Prefectura (1754), biserica Mizericordierilor (1735-1737), bisericile din lemn „Sf. Dumitru” (1774) şi „Sf. Mihail şi Gavril” (sec. XVIII) şi Palatul Dicasterila cu cele 350 de camere ale sale (mijl. sec. XIX), în stil renascentist. Cazinoul Militar (1788). Doritorii de turism nautic au la dispoziţie Canalul Bega. (punct de legătură cu Traseele IV şi XI). După 12 km ajungem în satul Remetea Mare unde se află un frumosul conac „Ambrozi” construit în 1820. Încă 8 km şi ajungem în satul Izvin unde se află o herghelie de cai de rasă (Nonius) şi unde putem petrece momente plăcute călărind. Dacă dorim să degustăm un excelent vin vechi, renumit în toată Europa, după 3 km trebuie să facem un popas în oraşul Recaş atestat din 1359. Parcurgem încă 37 km şi ajungem în municipiul Lugoj atestat din 1334. Aici putem vedea  biserica „Sf. Nicolae” (sec. XV – XVIII), Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” (1759-1766), biserica romano-catolică (1853) cu turn-clopotniţă înalt de 42 m, Birtul Poştei (1726) şi Teatrul Municipal (1835). Cotim spre sud şi după 26 km ajungem în satul Constantin Daicoviciu care şi-a primit denumirea după vestitul arheolog născut aici în 1898. Mai putem vedea conacul „Juhasz” construit în 1896. Ne mai despart 18 km pentru a ajunge în municipiul Caransebeş atestat din 1289 (punct de legătură cu Traseul XI). În acest frumos oraş bănăţean putem vedea numeroase monumente istorice şi arhitectonice care merită vizitate: ruinele castrului roman Tibiscum, ruinele cetăţii feudale (sec. XIII), biserica „Sf. Gheorghe” (1444) cu picturi şi iconostas din sec. XIX, biserica „Sf. Ioan Botezătorul” (1781) cu picturi originare, biserica franciscană (1725), sinagoga (1893), Primăria (1903) şi fosta cazarmă a grănicerilor (1799). După ce traversăm oraşul Bistra, drumul continuă spre vest şi intrăm în vestita Poartă de Fier a Transilvaniei, o trecătoare deosebit de pitorească aflată la o altitudine de 699 m. La 52 km de la Caransebeş ajungem în satul Sarmizegetusa, o localitate unde trebuie neapărat să oprim. Pe arealul acestei aşezări s-a aflat vechea capitală a Daciei Romane, Sarmizegetusa Ulpia Traiana (sec. II – III). Aici putem vedea vestigiile acestei capitale imperiale care se întind pe 33 ha: amfiteatrul gladiatorilor cu o capacitate de peste 5.000 de locuri, Palatul Augustalilor, Forul, numeroase temple, băile romane etc. Nu trebuie să ocolim nici muzeul arheologic cu un valoros inventar din perioada romană. Ne continuăm parcursul pe traseul principal şi după 10 km, în dreptul satului Toteşti cotim spre stânga şi după alţi 6 km ajungem în satul Densuş. Aici trebuie neapărat să oprim pentru a vedea o construcţie veche, cu un aspect destul de ciudat: biserica „Sfântul Nicolae“ datează din sec. X-XIII, cu pictura interioară originală executată de zugravul Ştefan, ridicată pe ruinele unei foste biserici de sec. IV d.Ch. unele materiale provenind de la Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (inclusiv statui). De la Densuş mergem spre est şi după 6 km ajungem în oraşul Haţeg (atestat din 1274) unde în Pădurea Silvuţ se află o mică colonie de zimbri, animale dispărute în sec. XIX şi repopulate la mijlocul sec. XX. Pornim spre nord şi după 17 km ajungem în oraşul Călan, atestat din 1387. În localitatea componentă Streisângeorgiu se află un monument arhitectonic extrem de valoros: biserica „Sf. Gheorghe” (sf. sec. XI), cel mai vechi monument integru de zid din ţară, în formă de navă, materialele fiind de provenienţă romană, iar turnul clopotniţă datează din sec. XV, fiind fost renovată şi repictată de mai multe ori, ultima dată în 1743 de către zugravul Gh.Şandor care a păstrat parţial şi pictura executată de Teofil (1313). Temelia bisericii aparţinea unei biserici din lemn din sec. XI. Ne urmăm traseul nostru spre nord-vest şi după numai 8 km ajungem în municipiul Hunedoara atestat din 1265. Aici, în primul rând, trebuie să vizităm un castel de basm, Castelul Huniazilor (sec. XIV-XV), fostă reşedinţă princiară unde vedem somptuoase săli gotice („Sala Cavalerilor”, „Sala Dietei” etc.), o loggie pictată în stil renascentist, turnul de apărare denumit „Nu te teme” precum şi numeroase săli imense mobilate după moda epocii. Mai putem vizita biserica „Sf. Nicolae” (1458) cu picturi din 1654 şi turn-clopotniţă din 1827, biserica Mănăstirii Augustinilor (sec. XV), biserica „Schimbarea la Faţă” (sec. XVIII) şi biserica reformată (sec. XVII). Pornind spre nord, după 20 km ajungem în municipiul reşedinţă de judeţ Deva, atestat din sec. XIV). Oraşul este dominat de ruinele cetăţii medievale (sec. XIII) de care se leagă frumoasa legendă a lui Kőműves Kelemen, izbitor de asemănătoare cu cea a Meşterului Manole. Mai putem vizita castelul Magna Curia (sec. XVI) în stil renascentist, biserica ortodoxă (sec. XVIII) ctitorită de Gheorghe Cantacuzino, biserica mănăstirii franciscane (sec. XVIII) în stil baroc şi Rezervaţia naturală complexă Dealul Cetăţii (20 kmp.). Nu trebuie să ocolim Muzeul de ştiinţele naturii care are o bogată colecţie de fosile de dinozauri, animale care în Cretacic au trăit în acest areal şi nici Muzeul civilizaţiei dacice şi romane cu valoroase exponate datând din perioada daco-romană. În preajma oraşului se află staţiunea balneoclimaterică de interes local Sărata cu ape termale, sărate şi alcaline. (punct de legătură cu Traseele III şi VI), loc unde se şi încheie traseul nostru.

Listeaza