Listeaza

TRASEUL VII: ŞTEI – CÂMPENI – TURDA

TRASEUL VII:

ŞTEI – CÂMPENI – BAIA DE ARIEŞ – TURDA (166 km)

Acest traseu pe care pornim din oraşul Ştei, atestat din 1580 care este un important punct de plecare pe traseele montane din Munţii Bihor şi Codru Moma, ajungem după alţi 8 km în oraşul Vaşcău, atestat din 1552, unde putem vizita biserica din lemn „Sf. Arhangheli” (sec. XVIII) în localitatea componentă Coleşti şi Rezervaţia naturală Avenul Câmpeneasca–Izbucul Boiu. Este şi un important centru de artizanat (prelucrarea artistică a lemnului şi pieilor). La numai 1 km se află satul Cărpinet unde se află un izbuc, monument al naturii şi o mănăstire de călugări. De acest aşezământ este legat un eveniment tragic: în 1947 o bandă de tâlhari a jefuit mănăstirea şi i-a masacrat pe călugări, scăpând doar unul singur cu viaţă. (punct de legătură cu Traseul VI) este unul spectaculos, traversând Munţii Apuseni, tărâm al monumentelor naturii, dar şi al celor arhitectonice, precum şi un păstrător al datinilor şi tradiţiilor ancestrale. De la Ştei pornim spre vest şi după 10 km, în oraşul Nucet vedem biserica romano-catolică „Sf. Tereza” construită în sec XVIII. La numai 2 km ajungem în satul Băiţa de unde putem porni spre  Peştera Focul Viu ce adăposteşte un gheţar de 25.000 mc. şi spectaculoasele Chei ale Galbenei. Parcurgem un traseu pitoresc unde se relevează un frumos relief carstic şi după 24 km ajungem în satul Arieşeni unde după ce admirăm vechi case moţeşti din lemn construite după arhitectura tradiţională a locului ne putem îndrepta spre peşterile Coiba Mare, Coiba Mică, Vârtopaşu, Huda Orbului, gheţarul de la Vârtop şi Rezervaţia geo-speologică Hodobana. După 8 km ajungem în satul Gârda de Sus unde putem vedea biserica din lemn „Sf. Ioan Botezătorul” (1792) şi mori de apă şi piue vechi. Satul este o veritabilă placă turnantă spre feericele destinaţii ale Apusenilor: Gheţarul Scărişoara (gheţar cu un volum de 55.000 mc. vechi de 4.000 de ani), peşterile Pojarul Poliţei, Avenul de la Tău, Hoanca Apei, Avenul de sub Zgurăşti, Poarta lui Ionele, Cheile Ordâncuşei, complexul carstic Cetăţile Ponorului şi numeroasele izbucuri spectaculoase. După ce parcurgem 11 km pe traseul pitoresc dăruit de Cheile Albacului, la 23 km de Gârda de Sus oprim în satul Albac unde vizităm Muzeul memorial Horea. De aici ne întâmpină o altă porţiune spectaculoasă, defileul Valea Arieşului şi după 12 km ajungem în capitala Ţării Moţilor, oraşul Câmpeni, atestat din sec. XVI, vechi centru de exploatare auriferă. Este şi un important centru etnografic cu nedei şi târguri tradiţionale. Aici se află şi Muzeul memorial al luptătorului paşoptist Avram Iancu. Merită să facem o deviere de 11 km spre sud pentru a ajunge în satul Roşia Montană, străvechiul Alburnus Maior. Este o aşezare auriferă străveche, primele dovezi datând din 550 î.Cr. Aici se află Galeriile romane, unice în Europa. Se mai pot vedea urmele vechilor exploatări aurifere: lacuri antropice folosite de spălătorii de aur şi urme de şleampuri vechi. Există şi un interesant Muzeu al mineritului aurifer. În sat putem vedea biserica „Adormirea Maicii Domnului” (sec. XVIII), case tipice vechi (sec. XVIII – XIX) şi Muzeul memorial Cloşca. Din Roşia Montană avem acces uşor spre Rezervaţia geologică Piatra Despicată, Rezervaţia naturală Avenul din Hoanca Urzicarului şi nu în ultimul rând spre Rezervaţia naturală Detunatele unde putem admira doi coloşi din bazalt, cu şisturi aliniate vertical ca şi tuburile unei orgi. Revenim la Câmpeni şi ne continuăm drumul pe traseul propus. După 3 km ajungem în satul Bistra unde putem admira frumosul port popular tradiţional al localnicilor şi Rezervaţia botanică Molhaşurile de la Căpăţâna. După alţi 12 km ajungem în satul Lupşa unde vizităm mănăstirea (1421-1429) ctitorită de cneazul Vladislav şi care are o valoroasă colecţie de icoane pe sticlă. Mai parcurgem 9 km şi ajungem într-un alt centru de exploatare a aurului, oraşul Baia de Arieş atestat din 1302 unde putem vizita biserica din lemn „Învierea Domnului” (sec. XVIII). După încă 16 km mai facem un popas în satul Sălciua de Jos de unde facem o scurtă deviere de 7 km pentru a ajunge la Sub Piatră pentru a vizita Peştera Huda lui Păpară (unde potrivit legendelor şi-ar fi avut sălaşul temuţii solomonari sau zgriminţeşi, vestiţi vrăjitori din folclorul local), biserica din lemn din imediata apropiere, „Învierea Domnului” (sec. XVIII) şi Peştera Zmeilor. Revenim pe traseu şi oprim după 17 km în satul Vidolm pentru a face o scurtă drumeţie în pădurea de larice, rezervaţie forestieră. Parcurgem ultimii 31 km pe acelaşi traseu pitoresc şi ajungem la punctul terminus al traseului, municipiul Turda, dezvoltat pe vechiul municipium roman Potaissa, atestat documentar din 1075, cu numeroase obiective turistice extrem de atrăgătoare: ruinele unei cetăţi de mari dimensiuni, „Cetatea Secuilor” (sec. XII – XV), biserica fortificată (reformată) „Turda Veche” (1400 – 1494) în stil gotic, cu turn înalt de 60 m, biserica romano-catolică (1498 – 1504), biserica reformată „Turda Nouă” (1500 – 1504) şi Palatul Voievodal (sec. XV – XVI), loc de întrunire a Dietei Transilvaniei. Vechea Prefectură (sec. XIX). Este şi o staţiune balneoclimaterică de interes local cu ape minerale clorurate şi sodice de mare concentraţie şi nămol de turbă. Merită să vizităm salina subterană gigantică, amenajată pentru tratament şi turism, situată chiar in Turda, pe strada Salinelor nr. 54A. Este şi principalul punct de plecare spre Rezervaţia complexă Cheile Turzii, chei sălbatice, cu pereţi abrupţi înalţi de peste 100 m, cu 60 de peşteri şi peste 1.000 specii de plante, dintre care multe rare şi spre Cheile Turului. (punct de legătură cu Traseul III).

Listeaza