Listeaza

TRASEUL VIII: SATU MARE – BISTRIŢA

TRASEUL VIII:

SATU MARE – SIGHETU MARMAŢIEI – SĂLIŞTEA DE SUS – NĂSĂUD – BISTRIŢA (236 km)

Pe traseul nostru ce traversează legendara Ţară a Maramureşului pornim din oraşul Satu Mare municipiul reşedinţă de judeţ, atestat din sec. XIV. Sunt numeroase obiectivele turistice care trebuie vizitate: Catedrala romano-catolică (sec. XVIII – XIX) în stil neoclasic, Biserica cu lanţuri (1793) în stil baroc, biserica greco-catolică „Sf. Nicolae” (1740), Teatrul (sf. sec. XIX), Sinagoga (1889), Casa Vacsai (1798) în stil baroc şi gotic, Casa Vasile Lucaciu (sec. XIX), Palatul Dobossy (sec. XIX), Turnul pompierilor (1903-1904) înalt de 45 m, ruinele cetăţii (sec. XVI) Este şi un important centru cultural cu teatre, muzee, case memoriale. (punct de legătură cu Traseul I) şi după 23 km poposim în satul Livada unde putem vizita biserica cu elemente gotice construită în 1457, castelul din 1760, biserica romano-catolică „Descoperirea Sf. Cruci” (1779) şi biserica ucrainiană construită în 1700 „Acoperământul Maicii Domnului”. După 15 km poposim şi în satul Oraşul Nou unde vizităm biserica reformată (sec. XV), având un amvon realizat şi sculptat în 1759 de David Şipoş. După 8 km ne oprim în satul Vama pentru a cumpăra vestite obiecte de ceramică, aici existând un vestit centru de ceramică smălţuită şi decorată cu cornul. Încă 4 km şi ajungem în oraşul Negreşti-Oaş, atestat din 1270, unde putem vizita biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1847) şi o biserică din lemn (sec. XVIII), precum şi Muzeul etnografic în aer liber. Putem gusta apă minerală din izvoare cu ape minerale clorurate, bicarbonatate, carbogazoase, sodice, slab sulfuroase. Din acest punct drumul nostru devine paralel cu graniţa cu Ucraina şi după 32 km ajungem într-un sat vestit: Săpânţa. Aici se află „Cimitirul Vesel”, aşezământ unic în lume, cu monumente funerare reprezentând caricatural (prin sculpturi şi versuri) viaţa defunctului, începută de meşterul Stan Ioan Pătraş. Este şi un centru etnografic de maximum interes (cusături, ţesături, cergi). Mai putem vizita şi Rezervaţia Mlaştina Poiana Brazilor (3 ha). După 18 km ajungem în satul Sarsarău unde putem vedea biserica „Sf. Arhangheli” construită în 1600 şi Casa „Mihaly” construită în sec. XVIII. Ne mai despart doar 5 km şi ajungem în municipiul Sighetu-Marmaţiei atestat din 1329. Aici sunt numeroase obiective pe care trebuie să le vizităm neapărat:  biserica reformată (sec. XIV) în stil neogotic, biserica fostei mănăstiri a piariştilor (1730-1755), biserica ucrainiană (1791), biserica „Adormirea Maicii Domnului” (sec. XIX), clădirea Vicariatului ortodox ucrainian (sec. XIX), fosta şcoală reformată (1802), fosta Primărie (sec. XIX), cazarma (1850-1890), sinagoga (1902), Palatul Cultural (1913), Muzeu arhitecturii maramureşene în aer liber unde anual, în decembrie se desfăşoară Festivalul tradiţiilor populare de iarnă, „Monumentul Sighet” din incinta fostei închisori, loc de supliciu pentru luptătorii anticomunişti şi Parcul „Grădina Morii” cu arbori seculari vechi de peste 200 de ani şi plopi înalţi de 40 m şi cu o grosime de peste 8 m. Părăsim zona de graniţă şi îndreptându-ne spre sud-est oprim după 6 km în satul Vadu Izei unde admirăm monumentalele porţi maramureşene specifice ornamentate cu motive diverse: al funiei, rozeta, margini crestate (aşa numitele „dinţi de lup“), motivul soarelui, etc. şi biserica din lemn „Cuvioasa Parascheva“ (înc. sec. XVIII) cu picturi interioare de factură populară. După alţi 6 km ajungem în satul Onceşti unde putem vedea o biserică din lemn (1795) cu picturi originare, un turn de piatră din sec. XIV şi porţi monumentale de lemn. Mai parcurgem 6 km şi ajungem în satul Bârsana unde putem admira biserica din lemn construită în 1720, cu o turlă de 57m fiind cea mai înaltă construcţie din lemn din România care are şi o valoroasă colecţie de icoane pe sticlă. Încă 10 km şi ajungem în satul Strâmtura unde se află o veche biserică din lemn datând din 1661. Parcurgem alţi 7 km şi ajungem în satul Rozavlea unde putem vedea biserica din lemn (1717) în stil maramureşean, case vechi din lemn şi porţi monumentale sculptate. Încă 6 km şi ajungem în satul Ieud unde putem vedea cea mai veche biserică din lemn din Maramureş construit în 1364 în stil tradiţional maramureşean adăpostind şi o colecţie valoroasă de icoane pe sticlă. Aici s-a descoperit „Codicele din Ieud”, cea mai veche scriere în limba română. Mai parcurgem 8 km şi ajungem în satul Bogdan Vodă unde putem vizita biserica din lemn (1718) în stil tradiţional maramureşean cu picturi originare şi candelabru sculptat din lemn. Încă 8 km şi ajungem în proaspătul oraş Săliştea de Sus atestat din 1365 unde putem vedea biserica din lemn „Sf. Nicolae”–Din Deal (sec. XVII – XVIII) şi  biserica „Sf. Nicolae”–Din Vale (1722) cu picturi originare şi icoane din sec. XVIII. După 3 km ajungem în satul Săcel unde putem vizita biserica din lemn „Sf. Apostoli” construită în 1728. De aici merită să facem o deviere spre vest, spre oraşul Borşa, loc predilect pentru sporturile de iarnă, dar şi cel mai important punct de plecare spre Parcul Naţional Munţii Rodnei ce oferă o privelişte unică prin piscurile semeţe, lacurile glaciare şi cascadele sale, pădurile seculare, plantele şi animalele rare şi ocrotite. Revenim pe traseu şi după ce traversăm Pasul Şetref aflat la o altitudine de 817 m şi după ce am parcurs 35 km ajungem în satul Coşbuc unde se află Muzeul memorial amenajat în casa natală a poetului George Coşbuc (sec. XIX). După 9 km ajungem în satul Salva, vestit centru etnografic de confecţionare a tradiţionalelor pălării cu pene. Aici putem vizita bisericile din lemn „Sf. Apostoli” şi „Sf. Arhangheli” (sec. XVIII). După numai 5 km ajungem în cochetul oraş Năsăud, atestat din 1246, care este şi un vestit centru etnografic renumit pentru ţesături şi cusături din piele. Aici putem vizita biserica ortodoxă (sf. sec. XIX) şi clădirea cazărmii Svarda (sec. XVIII). După 5 km ajungem în satul Liviu Rebreanu unde în casa (sec. XIX) în care a copilărit marele romancier a fost amenajat un valoros muzeu memorial. Mai parcurgem încă 7 km şi ajungând în satul Dumitra putem vizita biserica evanghelică fortificată construită în 1488. Mai parcurgem 10 km şi ajungem în municipiul reşedinţă de judeţ Bistriţa, atestat din 1349. Centrul vechi redă atmosfera unui vechi burg prosper: ruinele cetăţii (sec. XV-XVI), Turnul dogarilor (sec. XV), biserica „Intrarea în Biserică” (1270-1280), vechea Primărie (sec. XV-XVI), vechea cazarmă (sec. XIX), numeroase case vechi din sec. XV-XVI şi nu în ultimul rând ansamblul comercial Sugălete (sec. XV-XVI) cu arcade şi coloane. Şi nu trebuie uitat că Bistriţa este şi un centru viticol renumit. (punct de legătură cu Traseul I).

Listeaza