Listeaza

TRASEUL XI: TIMIŞOARA – ORŞOVA – CARANSEBES

TRASEUL XI:

TIMIŞOARA – MORAVIŢA – ORŞOVA – BĂILE HERCULANE – IABLANIŢA – ANINA – REŞIŢA – CARANSEBEŞ (458 km)

Pornim din municipiul Timişoara, atestat din 1138. În acest oraş există numeroase obiective turistice interesante: Castelul Huniazilor (1307-1318), bastionul cetăţii (sec. XV – XVIII), Casa prinţului Eugeniu de Savoia (1717), Primăria veche (mijl. sec. XVIII) în stil baroc, Catedrala romano-catolică (1734-1774) în stil baroc, Palatul Deschau (1735), Palatul episcopal catolic (1743-1752) în stil baroc, Claustrul Mănăstirii franciscane (sec. XVIII), biserica sârbească (mijl. sec. XVIII), Prefectura (1754), biserica Mizericordierilor (1735-1737), bisericile din lemn „Sf. Dumitru” (1774) şi „Sf. Mihail şi Gavril” (sec. XVIII) şi Palatul Dicasterila cu cele 350 de camere ale sale (mijl. sec. XIX), în stil renascentist. Cazinoul Militar (1788). Doritorii de turism nautic au la dispoziţie Canalul Bega. (punct de legătură cu Traseele IV şi V) spre sud şi la numai 14 km oprim într-un important centru viticol, satul Şag, unde putem vizita biserica sârbească „Înălţarea Domnului” construită între 1847-1851 , având un iconostas pictat de Ciolacovici în 1851. După 34 km ajungem în oraşul Deta atestat din 1360 şi întâlnim biserica romano-catolică în stil neogotic, construită în 1899. După ce trecem de satul Moraviţa, punct de trecere al frontierei cu Serbia, după 30 km de la plecarea din Deta oprim în satul Jamu Mare pentru a vedea conacul „Petala” construit în 1840. După alţi 34 km ajungem în oraşul Oraviţa atestat din 1690 unde se află numeroase obiective interesante: biserica romano-catolică construită în 1713, biserica în stil baroc „Adormirea Maicii Domnului” construită între 1781-1784 şi pictată de meşterii Mihail şi Arsenie Petrovici în 1808, Teatrul (cel mai vechi din România) construit în 1817 după planurile vienezului Johann Neumann, Casa Koncz (1840) etc. După 21 km ajungem în satul Naidăş, punct de trecere al frontierei spre Serbia. Mai parcurgem 27 km şi ajungem în oraşul-port Moldova Nouă unde se află Rezervaţia botanică şi forestieră Valea Mare cu numeroase specii mediteraneene care vieţuiesc doar în Defileul Dunării. Din acest punct începe spectaculosul Defileu al Dunării pe o distanţă de 112 km. Este un traseu extrem de spectaculos care urmăreşte efortul fluviului de a străbate munţii semeţi şi pleşuvi. Până la construcţia hidrocentralei Porţile de Fier navigaţia era anevoioasă, vapoarele trebuind să fie tractate fie de pe mal, fie cu şalupe speciale. În pereţii stâncoşi sunt numeroase grote şi peşteri şi creşte o vegetaţie abundentă, de sorginte mediteraneană. Între Sviniţa şi Eşelniţa defileul este cel mai spectaculos, aici aflându-se celebrele Cazane ale Dunării. Aici fluviul se îngustează doar la un curs de 180-250 m. Aici se află şi un Parc Naţional unde, pe lângă peisaj, sunt ocrotite numeroase specii endemice şi rare de plante cum ar fi stânjenelul balcanic, laleaua Cazanelor, liliacul sălbatic etc. În cele din urmă ajungem în oraşul-port atestat din sec. XII, Orşova. Aici se află Mănăstirea de maici „Sf. Ana” ctitorită în 1935-1939 de ziaristul Pamfil Şeicaru, biserica „Sf. Nicolae” (1746) şi biserica romano-catolică (1966-1972) în stil modernist precum şi  Hidrocentrala „Porţile de Fier”. În port este conservat şalupa „Vaskapu” care în sec. XIX dirija vapoarele prin Cazane. Există posibilitate de turism nautic pe Dunăre. În faţa Orşovei se afla Insula Ada-Kaleh, ale cărei principale monumente au fost strămutate pe Ostrovul Şimian din faţa oraşului Turnu-Severin (aflat la 25 km vest de Orşova). Pe insulă a fost un sat fortificat, cu o specifică atmosferă orientală. Prima fortificaţie a fost făcută în sec. XV de către Iancu de Hunedoara. În actualul areal se pot vedea moscheea (sec. XVI), bazarul, băile turceşti, zidurile de incintă, case tipice etc. Pornim de la Orşova spre nord pe spectaculoasa Vale a Cernei. La 14 km de la ieşirea din oraş, pe partea dreaptă a şoselei se află stânca megalitică antropomorfă „Sfinxul bănăţean”. După alţi 3 km intrăm în oraşul atestat din 153 Băile Herculane, inima Parcului Naţional superb Valea Cernei-Domogled, staţiune balneară cunoscută din perioada romană. Este o staţiune balneoclimaterică cu ape termale şi minerale; aeroionizare la un nivel care îl situează pe primul loc în Europa. Există numeroase obiective de maximum interes: biserica ortodoxă din sec. XIX, gara din 1889 în stil baroc, Cazinoul (1862), ruinele băilor termale romane, podul de piatră de pe Cerna din sec. XIX, Peştera Hoţilor (cu urme de locuire din paleolitic) şi Rezervaţia Coronini-Bedina (3.864 ha). Este un loc ideal pentru practicarea turismului nautic pe râul Cerna şi este punct de plecare important pe traseele montane din Munţii Cernei. La 6 km ajungem în satul Mehadia unde putem vedea cetatea medievală din sec. XIII, biserica „Naşterea Maicii Domnului” (1791-1794) şi interesanta  Rezervaţia geologică „Piramidele coafate”. Parcurgem încă 12 km şi ajungem în satul Iablaniţa unde putem vedea bisericile  „Sf. Ioan Botezătorul” (1825) cu picturi din 1828 şi biserica din lemn „Sf. Nicolae” (1828). Ne continuă drumul spre vest 41 km şi în satul Bozovici intrăm în inima Cheilor Nerei şi al Parcului Naţional omonim. Fiind flancat de pereţi aproape verticali, Nera taie un veritabil canion întortocheat pe o distanţă de 18 km. Există aici numeroase plante rare (liliacul sălbatic, laleaua pestriţă etc.) precum şi specii animale rare cum ar fi scorpionul. Continuăm drumul la fel de spectaculos 29 km şi ajungem în oraşul minier Anina atestat din 1773 unde putem vizita biserica romano-catolică construită în 1828, gara (1846), Peştera Anina şi Lacul Buhui. După 20 km spre nord ajungem în satul Caraşova unde putem vizita ruinele unei cetăţi din sec. XIII – XIV şi Cheile Caraşului, rezervaţie mixtă floristică şi geologică (894,5 ha) cu numeroase peşteri, chei şi doline şi o floră de sorginte mediteraneană. După 16 km ajungem în municipiul reşedinţă de judeţ Reşiţa atestat din sec. XV, vechi centru siderurgic. Aici putem vizita Catedrala „Sf. Ioan Botezătorul” construită în sec. XIX, biserica evanghelică din sec. XIX, biserica romano-catolică (1848), Cazinoul german (1862), Cazinoul român (sec. XX), Poşta veche (1912) şi Palatul cultural (1928). Un interes deosebit îl reprezintă Muzeul locomotivelor cu aburi (16 locumotive construite la Reşiţa de-a lungul timpului). Este punct de plecare spre staţiunile Semenic, Crivaia şi Trei Ape din Munţii Semenic. Ne continuăm drumul spre nord-est şi după 41 km ajungem în municipiul Caransebeş municipiul Caransebeş atestat din 1289. În acest oraş bănăţean putem vedea numeroase monumente istorice şi arhitectonice care merită vizitate: ruinele castrului roman Tibiscum, ruinele cetăţii feudale (sec. XIII), biserica „Sf. Gheorghe” (1444) cu picturi şi iconostas din sec. XIX, biserica „Sf. Ioan Botezătorul” (1781) cu picturi originare, biserica franciscană (1725), sinagoga (1893), Primăria (1903) şi fosta cazarmă a grănicerilor (1799).  (punct de legătură cu Traseul V).

Listeaza