Listeaza

TRASEUL II: CERNAVODĂ(POD)– CONSTANŢA – VAMA VECHE

Traseul II

CERNAVODĂ POD – MEDGIDIA – MURFATLAR(BASARABI) – CONSTANŢA – VAMA VECHE (129 km)

La capătul autostrăzii A2, venind dinspre Bucureşti şi trecând peste noul pod peste Dunăre inaugurat în 1987, zărim superbul pod vechi, adevărat monument de arhitectură tehnică, lung de 1.662 m, construit de inginerul Anghel Saligny în 1895, cel mai lung pod al Europei din acea perioadă. Podul feroviar este flancat de două portaluri gigantice, având de ambele părţi uriaşi dorobanţi din bronz. Chiar la intrarea în oraşul Cernavodă, port important la Dunăre şi Canalul Dunăre – Marea Neagră, observăm centrala nuclearo-electrică, al cărei prim reactor a intrat în funcţiune în 1996. În localitate, important centru viticol, mai putem vizita geamia (sec. XVIII) ruinele cetăţii geto-dacice Axiopolis (sec. III – II î.Cr) şi biserica „Sf. Împăraţi” (1895). Din acest punct şi până la Agigea, traseul nostru urmăreşte firul Canalului Dunăre – Marea Neagră, construit între 1975-1984, lung de 64,2 km, o lăţime de 70-120 m şi cu o adâncime de 7-8,5 m. După ce trecem de satul Mircea Vodă şi parcurgem 30 km ajungem în municipiul Medgidia. Aici vedem geamia (sf. sec. XIX) şi aflăm că în oraş este cea mai compactă populaţie turco-tătară musulmană din România, primii colonişti tătari fiind aduşi din Crimeea de sultanul Abdul Medjid în 1840. Mai vizităm şi biserica „Sf. Apostoli” construită în 1872. Nu trebuie să omitem vizitarea Muzeului de artă unde sunt expuse picturi ale unor clasici români având ca temă peisaje dobrogene. După 13 km ajungem în satul Poarta Albă, punct de ramificaţie al Canalului Dunăre – Marea Neagră cu Canalul Poarta Albă – Midia – Năvodari inaugurată în 1987 şi având o lungime de 26,6 km. După numai 8 km ajungem în oraşul Murfatlar(Basarabi) (Punct de legătură cu Traseul II), port la Canalul Dunăre – Marea Neagră. Locul este renumit pentru vestita podgorie Murfatlar (6.500 ha), înfiinţată în 1911 şi pentru crama unde pot fi degustate cele mai savuroase vinuri ale Dobrogei. Aici putem vizita şi Complexul monahal rupestru din dealul de cretă Tibişorul (sec. X) cu inscripţii şi zgrafii paleocreştine, precum şi rezervaţia floristică Fântâniţa-Murfatlar (19,7 ha) cu numeroase specii rare şi endemice (zambila, usturoiul sălbatic, spinul de Murfatlar, inul dobrogean, migdalul pitic, cimbrul sălbatic, bujorul de stepă etc.) şi unde putem vedea numeroase exemplare de broaşte ţestoase dobrogene (specie ocrotită).(Punct de legătură cu Traseul I). După 4 km ajungem în satul Valul lui Traian unde se văd urmele fortificaţiei din pământ construit în scop de apărare construit de romani în sec I – II şi părăsit în timpul împăratului Filip Arabul în 245 şi fortificaţia din pământ şi piatră înaltă de 3,5 m., datând din epoca feudală. Încă 18 km şi ajungem în municipiul Constanţa (Punct de legătură cu Traseul III), reşedinţa judeţului omonim. În acest superb oraş care adăposteşte şi cel mai mare port maritim al României, abundă atracţiile turistice: Edificiul roman cu mozaic (sec. III – VI), zidul roman (sec. III), termele romane (sec. IV), Farul genovez (sec. XIV), geamia Hunchiar (mijl. sec. XIX), biserica elenă (1867), templul evreiesc de rit spaniol (sec. XX), Casa genoveză (sec. XIX), Cazinoul (sec. XIX), portul turistic (de unde se organizează croaziere pe Marea Neagră) şi plajele maritime. Nu trebuie să ocolim muzeele: Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie (cu excepţionale exponate din perioada greco-romană), Muzeul Mării, Muzeul de Istorie militară, Muzeul Marinei române etc. În parcul din centrul oraşului se află un parc arheologic cu coloane, ziduri şi amfore din epoca greco-romană. Un alt punct de interes este Acvariul, cu peste 130 specii de peşti şi unde putem vedea cei mai mulţi sturioni din lume aflaţi în captivitate. Din Constanţa virăm spre sud şi după ce traversăm podul suspendat şi ecluza Agigea a Canalului Dunăre – Marea Neagră, după 10 km ajungem în satul Agigea. Aici se află Lacul Agigea (liman maritim) cu o suprafaţă 64 ha, o adâncime maximă de 0,30 m şi un volum de apă de 0,3 mil. mc. Conţine apă sărată (4,32 g/l) şi nămol sapropelic indicat pentru afecţiunile reumatismale. În arealul satului se poate vizita şi Rezervaţia naturală de dune marine, monument al naturii, cu peste 120 de specii de plante dintre care multe rare (ciucuşoara de nisip, varza de nisip, ridichea de nisip etc.), precum şi numeroase broaşte ţestoase de uscat, călugăriţe etc. După alţi 4 km ajungem în oraşul Eforie Nord, celebră staţiune balneoclimaterică marină, cu baze de tratament renumite în lume. În apropiere se află, oraşul Techirghiol, aflat pe malul Lacului Techirghiol, (11,64 kmp, 9,7 m adâncime maximă) de unde se recoltează nămol cu excelente efecte terapeutice şi unde se află o bază modernă de tratament care funcţionează permanent. În lac vieţuiesc relicte de gasteropode şi amfipode şi o specie rară de bactracian (Pelobates syriacus balcanicus). Mai putem vizita biserica din lemn „Adormirea Maicii Domnului” (1750), adusă din satul mureşean Maioreşti, cu picturi naive executate în tempera, aparţinând de schitul de maici „Sf. Maria”. La 4 km de Eforie Nord se află oraşul Eforie Sud, o altă staţiune balneoclimaterică maritimă dotată cu bază de tratament. De-a lungul a 13 km se înşiruie modernele staţiuni balneare maritime, dotate cu toate facilităţile de petrecere plăcută a sejurului estival: Costineşti, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn. După numai 1 km ajungem în municipiul Mangalia, al doilea port maritim ca mărime al României, unde putem vizita ruinele oraşului antic grecesc Callatis, mormântul scitic, geamia „Esmanah Sultan” (1590), biserica „Sf. Gheorghe” (1914 – 1929) şi Muzeul de arheologie Callatis cu exponate valoroase greceşti şi romane. Din Lacul Mangalia aflat în apropiere se extrage nămol de turbă cu afecţiuni terapeutice. Aici se află şi o renumită herghelie de cai albi pur-sânge, punct de atracţie pentru pasionaţii sportului hipic. Mai parcurgem 5 km şi ajungem în pitorescul sat 2 Mai, staţiune maritimă frecventată în special de noncomformişti. Traseul nostru se încheie după alţi 5 km în satul Vama Veche, staţiune maritimă preferată de tineri şi de boemi, care este şi punct de trecere al frontierei spre Durankulak (Bulgaria).

Listeaza