Listeaza

TRASEUL III: CONSTANTA - TULCEA

Traseul III

CONSTANŢA – MAMAIA – NĂVODARI – ISTRIA – CEAMURLIA DE JOS – JURILOVCA – ENISALA – BABADAG – TULCEA (154 km)

Traseul acesta porneşte din municipiul Constanţa, reşedinţa judeţului omonim. În acest superb oraş care adăposteşte şi cel mai mare port maritim al României, abundă atracţiile turistice: Edificiul roman cu mozaic (sec. III – VI), zidul roman (sec. III), termele romane (sec. IV), Farul genovez (sec. XIV), geamia Hunchiar (mijl. sec. XIX), biserica elenă (1867), templul evreiesc de rit spaniol (sec. XX), Casa genoveză (sec. XIX), Cazinoul (sec. XIX), portul turistic (de unde se organizează croaziere pe Marea Neagră) şi plajele maritime. Nu trebuie să ocolim muzeele: Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie (cu excepţionale exponate din perioada greco-romană), Muzeul Mării, Muzeul de Istorie militară, Muzeul Marinei române etc. În parcul din centrul oraşului se află un parc arheologic cu coloane, ziduri şi amfore din epoca greco-romană. Un alt punct de interes este Acvariul, cu peste 130 specii de peşti şi unde putem vedea cei mai mulţi sturioni din lume aflaţi în captivitate. (Punct de legătură cu Traseul II) şi traversează zona estică a spectaculosului podiş dobrogean, urmând o direcţie sud-nord. După 7 km ajungem în moderna staţiune Mamaia, renumită pentru plajele sale acoperite cu cel mai fin nisip de pe Litoralul românesc al Mării Negre. Aici putem petrece clipe plăcute la Delfinariu, Observatorul astronomic dotat cu planetariu, mini-grădina zoologică sau în modernul parc de distracţii (dotat şi cu o telecabină!) inaugurat în 2004. Pe malul Lacului Tăbăcăriei (loc de practicare al sporturilor nautice: yahting, schi nautic etc.) se află biserica din lemn Sf. Mina construită în 1997 de meşteri maramureşeni, având 26 m lungime, 13 m lăţime şi o turlă de 43 m înălţime. Ne continuăm drumul spre nord şi după 12 km ajungem în oraşul Năvodari, renumită staţiune maritimă estivală pentru tineret. Parcurgem 36 km şi în dreptul satului Istria vizităm străvechea cetate grecească Histria (sec. VII î.Cr – sec. VII d.Cr). Aici vedem zidurile masive, poarta mare a cetăţii, cartierul comercial, termele, necropolele şi sanctuarele. Lângă cetate se află şi un muzeu cu valoroase exponate din perioada greco-romană. Complexul arheologic, unic în România, se află pe malul Lacului Sinoe, din Complexul lagunar Razim – Sinoe, parte componentă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Acest vast complex lagunar este compus din mai multe lacuri care comunică între ele, având o suprafaţă totală de 868 kmp. (din care Lacul Razim are o suprafaţă de 415 kmp.), o adâncime maximă de 3,5 m şi un volum de apă de 1,45 miliarde mc. Complexul s-a format ca urmare a barării cordoanelor litorale şi are trei insule: Popina, Bisericuţa şi Istria. Aici vieţuiesc numeroase specii de animale: egrete, călifari, piciorong, cioc-întors, fluierarul de lac, lebede etc. Pe Insula Popina se află un important loc de cuibărit al păsărilor acvatice, precum şi habitat preferat de şerpi şi insecte, precum şi temutul păianjen văduva neagră (Latrodectus mactans). În apele lacului se găseşte o mare diversitate de peşti de apă dulce, unele de o mărime impresionantă, ceea ce face ca complexul să devină un veritabil paradis piscicol. De la Istria cotim spre nord-vest şi după 11 km ajungem pe Drumul European 87, în dreptul satului Mihai Viteazu. După alţi 9 km ajungem în satul Baia aflat pe malul Lacului Ceamurlia. După 5 km părăsim drumul european şi virând spre dreapta, după alţi 4 km ajungem în satul de pescari Ceamurlia de Jos (punct de legătură cu Traseul V). Mergem spre nord-est şi după alţi 13 km ajungem în pitorescul sat de pescari Jurilovca, aflat pe malul Lacului Galoviţa (parte componentă a Complexului Lagunar Razim-Sinoe). Aici vedem case tipice lipovene, ruinele castrului roman Argamun şi urmele cetăţii greceşti Arganum (sec. VII î.Cr.) în Capul Doloşman, Insula Popina cu ruinele unei biserici (sec. XI) şi rezervaţia Periteasca-Leahova (3.900 ha). Punct de plecare cu şalupa la Gura Portiţei, istm între Lacul Razim şi Marea Neagră, staţiune maritimă sezonieră, frecventată de cei dornici de linişte şi de un peisaj nealterat de activităţi antropice majore. Plecăm din Jurilovca şi urmând ţărmul apusean al Lacului Razim ajungem după 17 km în satul pescăresc Enisala unde pe o stâncă izolată, de culoare roşiatică, se află o puternică cetate feudală (sec. XIII – XIV). Tot aici se află un deosebit de interesant muzeu în aer liber, „Gospodăria ţărănească”, care prezintă case şi gospodării tipic dobrogene. Virăm spre stânga şi după 8 km ajungem în oraşul Babadag (punct de legătură cu Traseul VII) unde vizităm geamia Ali Gaza Paşa (sec. XVII) cu un minaret înalt de 23 m, mormântul lui Ali Gaza Paşa, Casa Panaghia (sec. XVI) cişmeaua Kalaigi (sec. XIX), Muzeul de artă orientală şi Rezervaţia Pădurea Babadag (150 ha) cu numeroase plante rare. Oraşul se învecinează cu Lacul Babadag, liman fluvio-maritim, cu o suprafaţă de 24,7 kmp. şi o adâncime maximă de 3,5 m, renumit centru piscicol. Pe drumul european, după 16 km ajungem în satul Mihail Kogălniceanu, renumit pentru faptul că aici a fost descoperit un fabulos tezaur compus din 25.000 de monede de argint, 200 de monede bizantine din aur, 100 de lingouri de argint, podoabe de aur şi argint datând din sec. XIII – XIV. Mai parcurgem 20 km spre nord şi ajungem în punctul terminus al traseului nostru, municipiul denumit drept „Poarta Deltei Dunării”, Tulcea, reşedinţa judeţului omonim (Punct de legătură cu Traseele IV, V, VII, I n, II n, III n). Aici putem vizita Catedrala „Sf. Nicolae” (1865) pictată de Ştefan Luchian, Biserica cu ceas (1857), moscheile lui Ismail Paşa (1877) şi Azzizie (1899-1924), Palatul Poştelor (1870), Primăria veche (1870-1872), Casa Avramide (sf. sec. XIX), Rezervaţia geologică şi peisagistică Dealul Monumentului, faleza Dunării şi Muzeul Deltei Dunării (cu secţii de ştiinţele naturii, arheologie şi artă). Aici se află sediul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Listeaza