Listeaza

1450 de km DE LA VLAD ŢEPEŞ LA MITUL DRACULA

DE LA VLAD ŢEPEŞ LA MITUL DRACULA

Vlad Ţepeş, fiul lui Vlad Dracul, membru al Ordinului Dragonului (de aici vine numele de Dracul, de la denumirea latinească draco – dragon -, respectiv familia Drăculeştilor), un ordin elitist din care făceau parte capetele încoronate ale epocii, a avut o viaţă agitată. Pe lângă pericolul continuu reprezentat de Imperiul Otoman, a avut de înfruntat şi o puternică opoziţie internă. Lupta sângeroasă dintre clanurile Drăculeştilor şi Dăneştilor reprezenta un şir fără de sfârşit de războaie, crime, răzbunări sângeroase. El a fost domn al Ţării Româneşti în trei rânduri (1448, 1456-1462, 1476). Deşi la începutul domniei a acceptat suzeranitatea turcească, în 1461 refuză haraciul. Împreună cu contemporanii săi, la fel de celebri (Iancu de Hunedoara şi Matei Corvin în Transilvania, Ştefan cel Mare în Moldova) duce o politică antiotomană, obţinând victorii răsunătoare (Giurgiu, Chilia, Târgovişte etc.). În perioada dintre domnii, a trebuit să se refugieze, în special în Transilvania. Timp de 12 ani, a fost prizonierul lui Matei Corvin la Vişegrad, care l-a condamnat pentru cruzimea sa. Aici, în detenţie, a trecut la catolicism. A fost asasinat la Snagov în 1476 la vârsta de numai 45 de ani.

Se spune că a fost un domnitor extrem de crud şi sângeros, idee preluată de istoriografia germană, el pedepsind aspru, prin tragere în ţeapă, duşmanii şi opozanţii. În folclor se perpetuează legende favorabile lui Ţepeş care a creat un climat de securitate publică, anihilând tâlharii, hoţii, vagabonzii şi cerşetorii.

Cruzimea lui Ţepeş, preluată timp de secole de cronicile medievale şi post-medievale, coroborată cu credinţele populare despre vampiri, strigoi şi vârcolaci, au stat la baza romanului lui Bram Stoker, "Dracula", care amplasează castelul contelui-vampir în Transilvania, în zona Pasului Bârgăului. Cartea, care a avut un succes fără precedent, a fost tipărită în mai toate limbile, a fost dramatizată şi ecranizată.

În tradiţia populară mai persistă credinţe bine înrădăcinate despre făpturi fabuloase care se hrănesc cu sângele victimelor lor. Sriga este un vampir feminin. Urâţeşte copii nevinovaţi şi seacă laptele vacilor. Strigoii sunt morţi care nu-şi găsesc liniştea în mormânt, fiind pedepsit să bântuie prin lume. În unele zone se crede că sunt morţi blestemaţi sau copii nebotezaţi. Apare la răspântii, fântâni părăsite, cimitire, mai ales când este lună nouă. Mai poartă şi numele de moroi. Alungarea strigoilor se face prin ungerea cu usturoi a clanţelor uşilor şi ferestrelor, mai ales în noaptea Sfântului Andrei. Asemenea practici de magie populară sunt încă prezente mai ales în localităţile izolate, în special în zona Munţilor Apuseni. Vampirul este în mitologia populară, la fel ca şi strigoiul, un mort blestemat care cutreieră lumea. Spre deosebire de strigoi, acesta se hrăneşte cu sânge omenesc. În credinţa populară, vampirii nu putrezesc în morminte. Pentru a distruge vampirii, trebuie să i se înfigă un piron de fier în inimă. Chiar şi recent s-au semnalat cazuri de exhumări, piroane înfipte în inima cadavrelor bănuite a se fi transformat în vampiri, mai ales în zona Gorj. Vârcolacii sunt tot un tip de strigoi. Se crede că este un om-lup provenind dintr-un copil mort nebotezat. În mitologia populară, vârcolacii sunt cei care devorează soarele şi luna, provocând eclipsele. Vârcolacii apar când se aruncă gunoiul spre soare sau când se loveşte cu lingura de lemn cu care s-a făcut mămăligă în vatră. În anumite zone, vârcolacii sunt denumiţi "Fiarele Cerului".

Mai multe localităţi din România poartă nume legate de Ţepeş sau Draculea/Drăculea, cum ar fi: Draculea, Drăculea Bandului, două localităţi Ţepeş Vodă şi două Vlad Ţepeş.

 

1450 DE KILOMETRI PE URMELE LUI DRACULA

(Circuit Auto)

 

www Vă propunem un circuit auto de 1450 km. pe urmele lui Vlad Ţepeş alias Dracula. Am ales puncte reprezentative care redau atmosfera tipică epocii. Pe lângă aceste puncte de popas obligatorii  am inserat şi alte puncte de maximă atracţie turistică, cum ar fi obiective istorice, biserici şi mănăstiri vechi, castele şi cetăţi, monumente şi rezervaţii naturale. De-a lungul traseului există numeroase facilităţi de cazare (hoteluri, moteluri, campinguri, pensiuni agroturistice). Pe traseu pot fi degustate mâncăruri şi băuturi tradiţionale, atât în restaurante sau pensiuni, cât şi la localnici. Drumurile pe care veţi circula sunt în general bine întreţinute, dar nu ezitaţi să cereţi sfatul localnicilor despre starea acestora. Drum bun!

0 km – BUCUREŞTI. Capitala României (1996814 loc.) Principalul centru administrativ, politic, economic, comercial, cultural şi universitar al României. Muzee, teatre, operă, filarmonică. Parcuri. Nod rutier şi de cale ferată. Aeroport internaţional.  Principalele obiective turistice: Palatul Parlamentului (Casa poporului), 64800 mp. A doua clădire ca mărime din lume după clădirea Pentagonului. Hotel „Intercontinental” (1968-1970). Palatul Sportului (6000 locuri). Teatrul Naţional (1967-1970). Atheneul Român (1886-1888). Casa Capşa (1852). Casa Lenş-Vernescu (1820). Cercul Militar Naţional (1912). Palatul Băncii Naţionale (1884-1890). Palatul CEC (1896-1900). Palatul Cotroceni (1893). Palatul Ghica (înc. sec. XIX). Palatul Patriarhiei (1658). Palatul regal (1928-1937). Palatul Ştirbei (1833). Restaurantul Carul cu Bere (1875-1879). Arcul de Triumf (1936). Hanul lui Manuc (1808). Curtea Veche (sec. XV-XVIII). Biserica Colţea (sec. XVII). Biserica Plumbuita (sec. XVI). Biserica Doamnei (sec. XVII). Monumente, statui. Grădină botanică. Zoo.

www Vechiul târg, înfiinţat după tradiţie de ciobanul Bucur, apare pentru prima dată menţionat documentar la 20 septembrie 1459 de un hrisov scris şi sigilat de Vlad Ţepeş. De altfel, 18 din cele 25 de documente scrise de Ţepeş au fost redactate. El a fortificat cele trei sate de pe malul Dâmboviţei, pentru a o transforma într-un avanpost al reşedinţei domneşti Târgovişte în faţa năvălirilor otomane. În decursul agitatei sale vieţi, Ţepeş a poposit de multe ori în cetatea care avea să devină capitala României în sec. XVI. Ultima prezenţă a lui Ţepeş la Bucureşti este consemnată în anul 1476, ultimul al domniei, când a eliberat Bucureştiul din mâna rivalilor săi. Ca mărturie a acestor vremuri se mai poate vedea Curtea Domnească (Palatul Voievodal) (monument istoric al patrimoniului naţional) unde se pot vedea piese ceramice, teracote, unelte etc. şi Biserica primei Curţi Domneşti. Obiecte şi documente extrem de interesante, legate de Vlad Ţepeş, pot fi văzute la Muzeul de Istorie Naţională şi Muzeul Municipal Bucureşti.

64 km. - GIURGIU. Municipiu de reşedinţă al judeţului Giurgiu (71915 loc.) Port la Dunăre. Punct de trecere al frontierei (spre Bulgaria). Obiective turistice: Ruinele cetăţii medievale (sec. XV). Turnul cu ceas (sec. XVIII, 23 m. înălţime). Portul fluvial (în formă de vapor). Prefectura veche (sf. sec. XIX). Primăria (1889). Podul peste Dunăre (1952-1954). Monumente, statui. Muzee. Teatru.

www Această localitate de pe malul Dunării a reprezentat un punct strategic încă din perioada romană. Localitatea, menţionată documentar din 1394, printr-un act emis de domnitorul Mircea cel Bătrân, era deja fortificată în perioada respectivă. Fiind un loc strategic, de-a lungul veacurilor a fost revendicat atât de domnitorii valahi cât şi de sultanii otomani care au reuşit să pună stăpânire pe ea. Vlad Ţepeş a recucerit-o în 1445, cu ajutorul galerelor burgunde şi papale, luptă în care s-au folosit pentru întâia oară tunurile în Ţara Românească. După ce a redevenit posesiune turcească, tot Ţepeş a eliberat-o în perioada 1461-1462. În iarna anului 1461, Dunărea fiind îngheţată, el a folosit cetatea drept bază de operaţii pentru atacuri prin surprindere efectuate la sud de fluviu. Şi astăzi se pot vedea urmele Cetăţii medievale. Mărturii istorice ale acelor vremuri pot fi văzute şi în Muzeul Judeţean „Teoharie Antonescu”, în cele 3 săli dedicate istoriei medievale.

98 km.Schitu. Sat. Biserica Sf. Nicolae (1867).

106 km.Ghimpaţi. Sat. Biserica Sf. Nicolae (1866).

122 km.Clejani. Sat. Biserica Sf. Arhangheli (1864) pictată de Gh. Tattarescu.

245 km.Vânătorii Mici. Sat. Rezervaţie naturală de nevertebrate (5 ha) cu specii unice pentru această zonă a Europei.

252 km.Corbii Mari. Sat. Biserica Sf. Treime (1693-1705) cu picturi din 1761.

260 km.Ulieşti. Sat. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1793).

277 km.Petreşti. Sat. Vestigii din neoliticul târziu.

285 km.GĂEŞTI. Oraş (16309 loc.). Obiective turistice: Biserici din sec XVIII-XIX. Conacul Grigore Olănescu (sec. XIX).

288 km.Crângurile.  Sat. Biserica Sf. Nicolae (1796-1806). Pictată în 1848.

296 km. – Leordeni. Sat. Casa memorială Dinu Lipatti. Casa Gussi (sec. XVIII-XIX).

298 km.TOPOLOVENI. Oraş (10271 loc.). Obiective turistice: Biserica Sf. Arhangheli (1707). Centru de artizanat (covoare, ţesături).

308 km.Ştefăneşti. Sat. Muzeul memorial Liviu Rebreanu. Vestit centru viticol. Biserica Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul (1627). Conacul Florica (sec. XVIII). Casa Madgearu (sec. XX). Vila Bulandra (sec. XX). Crama Golescu (1850).

310 km.PITEŞTI. Municipiu reşedinţă al judeţului Argeş (186238 loc.). Obiective turistice: Biserica Domnească (1656). Biserica Sf. Dumitru (1409). Biserica Buna Vestire-Greci (1564) pictată în sec. XVII. Atheneul Popular (1807). Hanul Gabroveni (1877). Primăria veche (1886) în stil neoclasic. Foişorul de foc (1897). Muzeul de Artă Naivă. Expoziţia anuală florală „Simfonia lalelelor” (în mai). Statui, monumente. Teatru. Muzee. Zoo.

322 km. – Borleşti. Sat. Casa Stănescu (sec. XVIII) cu cerdac pe arcade.

336 km.CURTEA DE ARGEŞ. Municipiu (33908 loc.). Obiective turistice: Curtea Domnească (sec. XIII-XIV). Biserica Domnească (1340). Mănăstirea Curtea de Argeş (1512-1517), remarcabil edificiu arhitectonic, unic pentru arhitectura medievală românească. Mormintele voievozilor Neagoe Basarab (+ 1521), Radu de la Afumaţi (+ 1529), a Regilor României. Protoieria Curtea de Argeş (1430). Fântâna Meşterului Manolse. Monumente, statui. Muzeu.

www Localitatea a fost reşedinţă domnească de la începutul secolului XIV până la mijlocul secolului XV, prima atestare documentară  provenind din 1330. De biserica din localitate, monument arhitectonic de o frumuseţe rară în construcţiile medievale europene, se leagă legenda populară a Meşterului Manole. Aici şi-a avut cetatea de scaun Mircea cel Bătrân, bunicul lui Ţepeş. Vlad Dracul, tatăl lui Ţepeş, a ctitorit turnul-clopotniţă al Bisericii Domneşti în 1439. La Muzeul Municipal se poate vedea o lespede cu un dragon, simbol al Ordinului Dragonului, care a fost pusă în Biserica Domnească din porunca domnitorului valah. De asemenea, în Biserica Episcopală Adormirea Maicii Domnului se poate vedea o lespede cu un simbol asemănător. Tot în acest muzeu pot fi văzute o serie de obiecte din perioada sec. XIV-XV, care reprezintă caracteristicile epocii.  

350 km.Căpăţâneni Pământeni. Sat. Casa mamorială George Ştefănescu (1843-1925), compozitorul primei simfonii Româneşti.

352 km.Cetatea Poienari. Atribuită lui Vlad Ţepeş. Turn pătrat datând din sec XIV, construit de Negru Vodă. Rezervaţia forestieră Pădurea Arefu (257 ha.).

www Prima construcţie fortificată de pe „cuibul de vulturi” a trecătorii denumită Posada, turnul patrulater, este atribuită lui Negru Vodă în secolul al XIV-lea. Ulterior, Vlad Ţepeş a extins-o cu ziduri şi incinte fortificate care puteau adăposti 50-60 de oşteni. În 1462, după victoria asupra lui Mohamed al II-lea, Ţepeş fiind rănit, s-a retras în această cetate. Legenda spune că, pentru a-i deruta pe otomani, cailor din oastea lui Ţepeş i s-au inversat potcoavele. Astăzi, cetatea este declarată monument istoric şi face parte din categoria muzeelor de sit.

356 km.Barajul Vidraru. Construit în 1966. Lungime 14 km., suprafaţă 893 ha., volum 465 milioane mc., adâncime 155 m.

410 km.Lacul Bâlea (2034 m. alt.). Acces spre creasta Munţilor Făgăraş. Posibilitate de schi până în mai-iunie. Rezervaţie naturală complexă.

420 km.Cascada Bâlea (1234 m. alt.) Telecabină spre Lacul Bâlea. Pârtii de schi.

438 km.Cabana Valea Cucului. Pârtii de schi.

442 km.Cârţişoara. Sat. Centru etnografic (construcţii, mori vechi etc.). Muzeu etnografic.

443 km. – AVRIG. Oraş (15986 loc.). Obiective turistice: Biserică evanghelică fortificată (1265-1270). Biserica Duminica Floriilor (1755), pictată în 1762. Mormântul cărturarului Gheorghe Lazăr (1779-1823). Palatul Brukenthal (sec. XVIII) în stil baroc. Muzee. Monumente, statui.

469 km. – SIBIU. Municipiu reşedinţă al judeţului Sibiu (167377 loc.) Aeroport internaţional. Obiective turistice:  Fortificaţiile Sibiului (sec. XIII-XIV). Turnurile cetăţii (sec. XIV-XV). Biserica evanghelică (sec. XIII-XV) în stil gotic. Biserica spitalului (1293). Catedrala ortodoxă mitropolitană (1902-1906), construită după modelul bisericii Sfânta Sofia din Istanbul. Cazarma Kempel (sec. XV). Zidul cu arce din Pasajul Scărilor (1357-1366). Casa Artelor (1370). Primăria veche (1470-1491). Casele Johann Lula (1501-1514), Weinder (1571), Haller (sec. XVI) în stil renascentist. Hanul „La mielul alb” (sec. XVI). Palatul Brukenthal (1778-1788). Muzeul Brukenthal (cu picturi ale şcolilor flamande, germane, italiene). Muzeul Tehnicii Populare (în Pădurea Dumbrava). Monumente, statui. Teatre, filarmonică. Muzee. Parcul natural „Dumbrava” (30 ha.).

www În peregrinările sale transilvane, Vlad Ţepeş a trecut de mai multe ori prin vechiul burg al Sibiului. Mărturie al epocii respective stau fortificaţiile, turnurile, bisericile veci, casele vechi tipice. La Biserica evanghelică se poate vedea o cristelniţă de bronz executată de Leonhardus, meşterul armurier al lui Vlad Dracul. Tot aici se află lespedea funerară a lui Muhnea Vodă cel Rău, fiul lui Vlad Ţepeş, fost domnitor al Ţării Româneşti. Obiecte şi documente caracterizând epoca pot fi văzute la Muzeul de Istorie Sibiu.

479 km. – Cristian. Sat. Biserică fortificată (sec. XIII-XVI).

503 km.Miercurea Sibiului. Sat. Biserică fortificată (sec. XV).

508 km. – Băile Miercurea. Staţiune balneoclimaterică de interes local.

524 km. – SEBEŞ. Municipiu (29581 loc.) Obiective turistice: Cetatea (sec. XV-XVII). Casele Zapolya (sec. XV), Roth (sec. XVI), Hettz-Konrad (sec. XVI), Mauksch (sec. XVI). Rezervaţia geologică şi geomorfologică Râpa Roşie, monument al naturii. Muzeu.

www În această localitate, Vlad Ţepeş, în 1457, a cerut locuitorilor să se predea turcilor pentru a evita jertfele omeneşti. În Casa Zapolya, monument istoric, fost sediu al Dietei Transilvaniei, acum Muzeu Orăşenesc se pot vedea numeroase obiecte şi documente caracteristice secolului al XV-lea, printre care şi sabia călăului (1463), exponat unicat în muzeele româneşti.

528 km. – Lancrăm. Sat. Mormântul poetului Lucian Blaga. Casa natală a poetului.

541 km. – ALBA IULIA. Municipiu reşedinţă al judeţului Alba (71534 loc.) Obiective turistice: Cetatea Alba Carolina (1714-1733). Catedrala Sf. Mihail (1246-1291), în stil gotic, ce adăposteşte sarcofagul lui Iancu de Hunedoara. Catedrala Reîntregirii (1921-1922), loc de încoronare a regilor României. Palatul Princiar (sec. XIII-XVIII). Palatul Apor (sec. XVII), Biblioteca Batthyaneum cu mii de cărţi rare, printre care şi „Codex Aureus” (sec. VIII), 596 incunabule, etc. Muzeul Naţional al Unirii. Teatru. Monumente, statui. Centru viticol.

www În Alba Iulia, vechea capitală a Transilvaniei, se află o serie de monumente (în primul rând Catedrala şi Palatul Princiar) de care este legat numele principelui Iancu de Hunedoara. În catedrală se află sarcofagul din marmură al principelui mort de ciumă în timpul asediului Belgradului. Anumite surse istorice vorbesc de faptul că înainte de captivitatea de la Vişegrad, Vlad Ţepeş ar fi fost întemniţat în Cetatea Alba Iulia. Mărturii materiale şi documente despre epocă pot fi văzute la Muzeul Naţional al Unirii.

549 km. – Sântimbru. Sat. Biserica reformată (sec. XIII) refăcută de Iancu de Hunedoara (1442), cu picturi din sec. XV.

556 km. – TEIUŞ. Oraş (7236 loc.). Obiective turistice: Biserica reformată (sec. XIII) în stil gotic. Biserica Intrarea în Biserică (1606), pictată în 1790-1791.

564 km. – Crăciunelu de Jos. Sat. Biserica reformată (sec. XVI)

572 km. – BLAJ. Municipiu (21261 loc.) Obiective turistice: Palatul episcopal (1535) în stil baroc. Catedrala greco-catolică Sf. Treime (1738-1745) în stil baroc. Biserica Sf. Arhangheli (1770) cu picturi originale. Vechea Academie Teologică (1741-1777). Monumente, statui. Muzeu. Centru viticol.

582 km. – Şona. Sat. Castelul Bethlen (1668-1675) în stil renascentist.

590 km.Jidvei. Sat. Biserica evanghelică (sec. XV). Renumit centru viticol.

www Din această localitate Vlad Ţepeş i-a scris lui Matei Corvin în 1462 după cei 12 ani de prizonierat la Vişegrad.

595 km.Cetatea de Baltă. Sat. Castelul Bethlen (1570-1580) în stil renascentist francez. Biserica reformată (sec. XIII-XV).

607 km.Adămuş. Sat. Cetate ţărănească (sec. XVI). Biserica unitariană (1518).

612 km. – TÂRNĂVENI. Municipiu (29582 loc). Obiective turistice: Biserica unitariană (sec. XIII). Biserica ortodoxă din lemn (1762). Conacul Silivasi (1800). Casa Deldy (1860). Muzeu. Centru viticol.

631 km. – IERNUT. Oraş (9944 loc). Obiective turistice: Castelul Kornis (1545). Biserica reformată (1486). Monumente, statui. Muzeu.

645 km. – LUDUŞ. Oraş (18438 loc.). Obiective turistice: Conacul Banffy (sec. XIX).

652 km.Cheţani. Biserica de lemn Sf. Arhangheli (sec. XVIII).

668 km.Luncani. Biserica reformată (1290-1299) în stil gotic timpuriu. Biserica Sf. Arhangheli (sec. XVII). Conacul Kemeny (1815).

680 km.CÂMPIA TURZII. Municipiu (29754 loc). Obiective turistice: Biserica evanghelică (1680). Conacele Păget (sec. XIX), Betegh (sec. XIX), Bethlen (sec. XVIII). 

687 km.TURDA. Municipiu (60426 loc.). Obiective turistice: Cetatea Secuilor (sec. XII-XV). Biserica Turda Veche (1400-1494), în stil gotic, fortificată. Biserica romano-catolică (1498-1504) în stil gotic. Biserica Turda Nouă (1500-1504). Palatul Voievodal (sec. XV-XVI). Muzeu. Teatru. Monumente, statui. Salină. Staţiune balneară de interes local. Acces spre Cheile Turzii (rezervaţie naturală complexă) şi Cheile Turului.

www În această localitate Ţepeş a poposit împreună cu Ştefan Bathory în 1476, în drumul său spre ultima domnie. Obiectivele care redau atmosfera epocii sunt bisericile vechi, ruinele cetăţii, precum şi Palatul voievodal unde se află Muzeul de Istorie al oraşului unde sunt expuse piese şi manuscrise datând din perioada lui Vlad Ţepeş.  

708 km.Feleacu. Sat. Biserica Cuvioasa Parascheva (1486-1488) ctitorită de Ştefan cel Mare. Rezervaţia botanică Valea Căprioarei.

718 km.CLUJ-NAPOCA. Municipiu reşedinţă al judeţului Cluj (331992 loc.). Aeroport internaţional. Obiective turistice: Biserica mănăstirii Benedictine (sec. XIII-XVII). Catedrala romano-catolică Sf. Mihail (1349-1450) în stil gotic, cu picturi murale (sec. XV), portal în stil renascentist german (1528). Biserica reformată (1486) ctitorită de Matei Corvin. Statuia ecvestră a Sf. Gheorghe (1373). Biserica iezuiţilor (1718-1724) în stil baroc. Bastionul Croitorilor (1629). Palatele Teleki (sf. sec. XVIII), Tholdalagi (înc. sec. XIX). Catedrala ortodoxă (1921-1923). Casa natală a lui Matei Corvin (sec. XV), cea mai veche din oraş. Bastioanele şi turnurile breslelor (sec. XV). Vama veche (1748). Statuia ecvestră a lui Matei Corvin (1902). Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei. Monumente, statui, case memoriale. Grădina Botanică. Parcul etnografic din pădurea Hoia. Teatre, opere, filarmonică.

www La Cluj s-a născut Matei Corvin, aliatul, ulterior duşmanul lui Ţepeş şi, în cele din urmă aliatul acestuia în ultimul an de domnie. Aici, călătorul poate vedea casa natală a lui Matei Corvin (cea mai veche din oraş), Catedrala Sf. Mihail, remarcabil monument arhitectonic gotic în faţa căreia se află statuia ecvestră a lui Matei Corvin executată de sculptorul Janos Fadrusz în 1909, precum şi Biserica Reformată ctitorită de principele transilvan în 1486, în faţa căreia se află statuia Sf. Gheorghe omorând balaurul, operă a sculptorilor Martin şi Gheorghe din Cluj. Exponate extrem de interesante reflectând epoca pot fi văzute la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei.

722 km. – Someşeni. Sat. Biserica Sf. Elisabeta (1700). Biserica Naşterea Maicii Domnului (1750). Staţiune balneară de interes local.

731 km.Apahida. Sat. Biserica din lemn Sf. Arhangheli (1806) pictată în 1808.

743 km.Răscruci. Sat. Castelul Banffy (sec. XVIII). Biserica reformată (sec. XVII).

752 km.Iclod. Sat. Biserica din lemn Înălţarea Domnului (1791).

761 km.GHERLA. Municipiu (23941 loc.). Obiective turistice: Castelul-cetate Martinuzzi (1541-1551) în stil renascentist. Biserica romano-catolică „Solomon” (1724). Catedrala armenească (1784-1789). Casa Karacsony (sec. XVIII). Biserica din lemn Sf. Arhangheli (sec. XV). Muzeu. Parc dendrologic.

775 km.DEJ. Municipiu (40742 loc.). Obiective turistice: Biserica Sf. Ştefan (1453-1536) cu turn de 72 m. (1500). Biserica Sf. Gheorghe (1776). Biserica din lemn Sf. Arhangheli (1822-1825) cu picturi din 1827. Muzeu. Staţiune balneară (cu ape sărate) de interes local.

781 km. – Cuzdrioara. Sat. Conac (sec. XIX).

798 km.Uriu. Sat. Biserică din lemn (sec. XVIII). Biserica reformată (sec. XVII).

806 km.BECLEAN. Oraş (11901 loc.). Obiective turistice: Castelul Bethlen (1768) în stil baroc. Fosta casă de vânătoare Bethlen (sec. XVIII).Parc dendrologic.

816 km. – Şintereag. Sat. Biserica din lemn Sf. Dumitru (1735) pictată în 1764. Biserica reformată (sec. XV) în stil gotic.

820 km.Şieu-Odorhei. Sat. Biserica reformată (sec. XVI). Castelul Rakoczi (sec. XVIII) în stil baroc. Pădure de larice (rezervaţie forestieră).

833 km.Şieu-Măgheruş. Sat. Castelele Bethlen şi Rakoczi (sec. XVIII). Parc dendrologic.

845 km.BISTRIŢA. Municipiu de reşedinţă al judeţului Bistriţa-Năsăud (86109 loc.). Obiective turistice: Ruinele cetăţii (sec. XV-XVI). Turnul dogarilor (sec. XV). Biserica Intrarea în Biserică (1270-1280). Vechea Primărie (sec. XV-XVI). Vechea cazarmă (sec. XIX). Case vechi (sec. XV-XVI). Ansamblul comercial Sugălete (sec. XV-XVI) cu arcade şi coloane. Monumente, statui. Muzee. Parc dendrologic. Centru viticol.

853 km. – Livezile. Sat. Biserica evanghelică (sec. XVI). Conac (sec. XVIII). Centru etnografic (ţesături). Muzeu etnografic.

863 km.Mijlocenii Bârgăului. Sat. Centru de ceramică roşie. 

867 km.Prundu Bârgăului. Sat. Centru etnografic (ceramică, cojocărit).

879 km.Piatra Fântânele. Sat. Pârtii de schi amenajate.

884 km.Pasul Tihuţa. Pas în zona de nord a Carpaţilor Orientali (1200 m.). Legătură între Transilvania şi Moldova. Hotelul-castel „Dracula”.

www În Pasul Tihuţa sau Pasul Bârgăului, romancierul irlandez Abraham (Bram) Stoker  (1847-1912) şi-a amplasat drept reşedinţă a contelui-vampir Dracula în romanul apărut pentru întâia oară în 1897. Romancierul, bazându-se pe „Povestirile germane despre Dracula”, tratate despre vampiri şi, mai mult ca sigur despre acuzaţia de vampirism aduse contesei Erzsebet Bathory în 1611, şi-a plasat personajul în munţii transilvăneni. Cartea, care încă de la prima ediţie s-a bucurat de un succes fulminant, a fost tradusă în mai toate limbile, a fost ecranizată în zeci de variante şi, drept rezultat, numele vampirului Dracula s-a contopit, în mintea omului contemporan, cu cel al domnitorului Vlad Ţepeş. Aici s-a construit castelul-hotel „Dracula”, unde pentru grupuri organizate au loc show-uri cu vampiri.   

923 km.BISTRIŢA.

943 km. – Dipşa. Sat. Biserică (sec. XV).

946 km.Viile Tecii. Sat. Castelul Foldvary (1753). Rezervaţie forestieră.

954 km.Teaca. Sat. Biserica evanghelică (sec. XIII). Centru etnografic (cojocărit). Centru viticol.

965 km.Lunca. Sat. Biserica din lemn Sf. Arhangheli (1723).

980 km.REGHIN. Municipiu (38494 loc.) Obiective turistice: Biserica evanghelică (sec. XIII-XIV). Biserica din lemn Sf. Nicolae (sec. XVIII) cu picturi de factură populară (1857). Biserica Sf. Treime (1802) ctitorie a lui Petru Maior. Castel (sec. XV-XIX) în mijlocul unui parc dendrologic 15 ha). Muzeul Etnografic în aer liber. Monumente, statui.

995 km.Gorneşti. Sat. Conac (1770-1780) în stil baroc. Parc dendrologic.

1009 km.Dumrăvioara. Sat. Castelul Samuel Teleki (sec. XVIII) în stil baroc.

1017 km.Sângeorgiu de Mureş. Sat. Castel (1870). Staţiune balneoclimaterică cu ape sărate şi mezotermale.

1023 km.TÂRGU MUREŞ. Municipiu reşedinţă al judeţului Mureş (163267 loc.). Aeroport internaţional. Obiective turistice: Cetatea (1602-1653). Biserica cetăţii (1442). Catedrala ortodoxă (1933-1938). Biserica din lemn Sf. Arhanghel Mihail (1793) pictată în 1814. Palatele Tholdalagi (1762) în stil rococo, Teleki (1797-1803), Apollo (1820). Clădirile fostei Procuraturi (1789), fostei prefecturi (1748). Casele Kendeffy (1782), Haller (sec. XIX), Gorog (sec. XIX). Palatul Culturii (1911-1913) cu Sala de Oglinzi şi vitralii, picturi din folclorul local. Teatrul Naţional (1977). Biblioteca Teleki cu cărţi şi incunabule rare. Muzeul Bolyai. Statui, monumente. Muzee, teatre, filarmonică. Zoo. Complexul de agrement „Week-end”.

TÎRGU MUREŞ-SERVICII:

                                        HOTEL PRESIDENT ****: Localizare: Tg. Mureş, România, str. Gh. Doja nr. 231, pe E60, la  7 km de aeroportul internaţional „Transilvania”.Cazare (156 locuri), Bar (90) locuri),                                             3 restaurante (total 1950 locuri),restaurantul STEAK HAUSE MANADAS este cu specific argentinian –                   tel: (+4) 0265-252 160; www.steakhousemanadas.ro; 3 săli de conferinţe (total 510 locuri), Centru SPA.   Contact: Tel/Fax: (+4) 0265-252 388; (+4) 0365-410 420; (+4) 0365-410 415; Fax: (+4) 0265-252 912;            (+4) 0365-410 418; E-mail: reservations@presidenthotel.ro; Site: www.presidenthotel.ro

1040 km.Văleni. Sat. Biserica din lemn „Sf. Nicolae”.

1047 km.Bălăuşeri. Sat. Centru de artizanat (împletituri din pănuşi).

1077 km.SIGHIŞOARA. Municipiu (36183 loc.). Obiective turistice: Cetatea (sec. XIV-XVII). Turnurile breslelor (sec. XVI-XVII). Turnul cu Ceas înalt de 64 m. având figurine rotative reprezentând planetele. Biserica Mănăstirii (sec. XIII-XVII). Biserica Leproşilor (sec. XVII). Casa cu Cerb (sec. XVII) în stil renascentist. Scara acoperită cu lemn cu 175 trepte (1656). Casa Vlad Dracul (sec. XV). Casa Veneţiană (sec. XVI) în stil gotic veneţian. Şcoala din Deal (1607). Muzee. Festivalul de Artă Medievală.

www În acest burg transilvan s-a retras Vlad Dracul, tatăl lui Ţepeş, după prima sa domnie. Aici, el şi-a construit o casă, Casa Vlad Dracul, şi a devenit comandantul militar al zonei. Aici a avut şi o monetărie, ducaţii săi având liberă circulaţie în Transilvania şi Ungaria. Într-un document emis de el în 1434 apare menţionat numele românesc al localităţii, Săghişoara. Cronicarul Jehan de Wavrin afirmă că Vlad Ţepeş s-ar fi născut la Sighişoara în jurul anului 1430. În Muzeul de Istorie se pot vedea numeroase exponate reflectând epoca, iar oraşul vechi, fortificaţiile, bisericile şi casele vechi redau fidel atmosfera epocii.

1083 km. – Albeşti. Sat. Muzeul Petofi Sandor.

1088 km.Vânători. Sat. Biserica din lemn Sf. Gheorghe (1801).

1098 km.Saschiz. Sat. Cetatea ţărănească (sec. XIV). Biserica fortificată (1493-1496).

1113 km.Buneşti. Sat. Cetate sătească cu biserică de incintă (sec. XIV). Muzeu.

1123 km.Fişer. Sat. Biserică fortificată (sec. XIV-XVI) cu picturi renaşcentiste.

1129 km.RUPEA. Oraş (6263 loc.). Obiective turistice: Cetatea Colhamului (sec. XIII-XVII). Biserica evanghelică (sec. XIV-XVI). Case vechi săseşti (sec. XVII-XIX). Rezervaţia geologică Bazaltele de Rupea. Muzeu. Izvoare cu ape minerale clorosodice şi sulfuroase.

www Ca comandant militar al zonei, Vlad Dracul a pedepsit localitatea pentru nesupunere.

1137 km.Hoghiz. Sat. Castelele Kalnoky (sec. XIII) şi Haller (1553). Biserică reformată (1794) în stil gotic. Rezervaţia de stejari Poiana Bogăţii.

1163 km.Măieruş. Sat. Biserică fortificată (sec. XIV) în stil gotic.

1170 km.Rotbav. Sat. Cetate ţărănească cu biserică de incintă (sec. XIII-XVI).

1177 km.Feldioara. Sat. Cetatea ţărănească (1457). Biserica Sf. Ioan Botezătorul (sec. XVIII).

1193 km.BRAŞOV. Municipiu reşedinţă al judeţului Braşov (148577 loc.). Obiective turistice: Cetatea (sec. XV-XVI). Bastioanele (sec. XV-XVI). Bastionul ţesătorilor (sec. XV), cel mai mare din România. Poarta Ecaterina (1559). Casa Sfatului (sec. XV-XVIII). Casa Negustorilor (1539-1545). Biserica Bartolomeu (1260) în stil gotic timpuriu. Biserica Neagră (1384-1477) cu o turlă de 65 m. şi cel mai mare clopot din România. Biserica Sf. Nicolae (sec. XV-XVI). Monumente, statui. Muzee, case memoriale. Teatru, teatru muzical. Zoo. Festivalul internaţional „Cerbul de Aur”. Muntele Tâmpa (rezervaţie complexă).

www De Braşov se leagă o multitudine de evenimente din viaţa lui Vlad Ţepeş. Relaţiile cu braşovenii au fost fie prieteneşti (prin acordarea de facilităţi economice) fie extrem de încordate (Ţepeş acuzând negustorii de necolaborare şi de o politică economică de dumping). Ţepeş a trecut de numeroase ori prin burg: cu Murad al II-lea, cu Iancu de Hunedoara (1444) sau cu Matei Corvin (1462) cu care a avut 5 săptămâni de tratative. Braşovul a fost loc de refugiu al boierilor Drăculeşti când Vladislav al II-lea a redevenit domn al Munteniei (1448). Cel mai sângeros moment al relaţiilor a avut loc în 1460, când în fruntea unei armate, Ţepeş a comandat un raid de pedepsire, devastând cartierul şi Biserica Bartolomeu, trăgând în ţeapă sute de prizonieri (cronicile săseşti afirmă că Ţepeş ar fi prânzit printre 30000 de persoane trase în ţeapă, cifră desigur mult exagerată). În 1476, scăpat din prizonierat, Ţepeş a stat o vreme îndelungată aici, ca oaspete al Braşovenilor, înainte de a-şi recuceri tronul. Clădirile şi bisericile vechi redau fidel atmosfera epocii. Exponate extrem de interesante pot fi văzute la Muzeul Judeţean de Istorie.   

1203 km.Cristian. Sat. Cetate ţărănească cu biserică evanghelică de incintă (sec. XIII-XVI) în stil romanic. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1795) cu picturi din 1821.

1211 km.RÂŞNOV. Oraş (15943 loc.). Obiective turistice: Cetatea ţărănească (sec. XIV-XVII) aflată pe un vârf de munte. Biserică fortificată în stil gotic cu picturi în stil renascentist  (sec. XIII-XV). Biserica Sf. Nicolae (1384) ctitorită de Dan I. Peştera Valea Cetăţii. Muzeu.

1223 km.Bran. Sat. Castel fortificat (1377-1378) cu adăugiri renascentiste în sec. XVII. Atribuită de tradiţia orală lui Vlad Ţepeş. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1820-1836). Vama veche (sec. XVIII). Muzee.

www Castelul-cetate este atribuit (în mod fals) de tradiţia orală lui Ţepeş. Cert este că în drumurile sale spre Transilvania, Ţepeş a trecut prin Bran. Căpitanul lui Vladislav al II-lea, Gorunţ Radu, a jefuit cetatea într-un raid de pedepsire al susţinătorilor Drăculeştilor. În castel există un Muzeu de istorie şi artă medievală, precum şi o sală Dracula.

1227 km.Moieciu. Sat. Renumit pentru caşcavalurile şi brânzeturile tradiţionale.

1238 km.Fundata. Sat. Centru etnografic (ţesături şi cusături).

1249 km.Ruinele Cetăţii Dâmboviţa (sec. XIII-XIV).

1253 km.Podu Dâmboviţei. Sat. Pod de piatră (1711).

1259 km.Rucăr. Sat. Cetatea lui Negru Vodă (sec. XIV). Biserica Sf. Gheorghe (1780). Case şi accesorii tehnologice veci. Acces spre Peştera Dâmbovicioara, Munţii Piatra Craiului, Iezer.

www Aici a fost luat prizonier Ţepeş de către o armată a lui Matei Corvin (1462), după care a urmat detenţia îndelungată la Vişegrad. De asemenea, în 1475, Ţepeş a poposit în localitate.

1266 km.Dragoslavele. Sat. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1661). Biserica din lemn Sf. Gheorghe (1660). Cruci de piatră (sec. XVII). Centru etnografic (ţesături).

1275 km.Valea Mare-Pravăţ. Sat. Biserica rupestră Intrarea în Biserică cu o icoană făcătoare de minuni (sec. XVIII).

1285 km.Cetăţeni. Sat. Cetatea lui Negru Vodă (sec. XIV). Biserică rupestră (sec. XIV-XV). Cheile Dâmboviţei.

1296 km.Gemenea-Brătuleşti. Sat. Cruce de piatră din 1595.

1329 km. – TÂRGOVIŞTE. Municipiu reşedinţă al judeţului Dâmboviţa (98422 loc.). Obiective turistice: Casa Domnească (sec. XIV) construită de Mircea cel Bătrân. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1583). Biserica Sf. Vineri (sec. XV). Turnul Chindiei (sec. XV), înalt de 27 m., construit de Vlad Ţepeş. Biserica Mitropoliei (sec. XIX). Biserica Stelea (1645). Biserica Sf. Împăraţi (1650). Biserica Sf. Dumitru (1639).  Monumente, statui. Muzee. Teatre. Parcul Chindia (6 ha.).

www Legenda spune că Cetatea de Scaun al domnitorilor munteni a fost înfiinţat de negustori din Viştea (zona Făgăraşului) care creat localitatea Târg-ot-Viştea (Târgul celor din Viştea). Cetatea a fost construită de maeştrii pietrari ardeleni. Ţepeş a fost pentru întâia oară aici în perioada 1436-1442, însoţindu-l pe Vlad Dracul. Ajuns la domnie, el a mărit Curtea Domnească şi a construit Turnul Chindiei. În preajma cetăţii, într-un raid de noapte a nimicit armata condusă de Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolelui. În 1457 a pedepsit crunt sute de târgovişteni, care au luat parte la uciderea fratelui său, Mircea. Aici, în 1476, s-a întâlnit cu domnitorul moldovean Ştefan cel Mare. Pe lângă edificiile medievale, obecte şi documente reflectând epoca pot fi văzute la Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domneasc" şi Muzeul de Istorie.

1336 km.Răzvad. Sat. Biserici (sec. XIX). Conacul Vlădenilor (înc. sec. XX).

1346 km.I.L. Caragiale. Sat. Casa memorială I.L. Caragiale. Biserica Sf. Dumitru (1680).

1363 km.PLOIEŞTI. Municipiu reşedinţă al judeţului Prahova (248399 loc.). Obiective turistice: Palatul Culturii (1912). Casa Hagi Prodan (sec. XVIII). Biserica Domnească (1639). Casa Dobrescu (sec. XVIII). Biserica Sf. Voievozi (1628-1648) cu picturi din sec. XVIII. Muzeul petrolului. Muzeul ceasului. Monumente, statui. Muzee, Teatru, filarmonică. Acvariul. Hipodromul.

1377 km.Puchenii Mari. Sat. Biserică (1855) pictată de Nicolae Grigorescu (1860-1861). Centru etnografic (ceramică, împletituri din răchită şi papură).

1395 km.Ramificaţie la dreapta spre Snagov.

1406 km.Snagov. Sat. Ansamblul mănăstiresc Snagov (sec. XV), ctitorită de Vlad Ţepeş. Fresce din sec XV. Presupusul mormânt al lui Ţepeş. Pădurea Snagov (1470 ha.). Lacul Snagov  (575 ha.). Loc prielnic pentru sporturi nautice.

www Mănăstirea Snagov a fost rectitorită de Vlad Ţepeş care a fortificat-o, a construit un turn-clopotniţă şi o fântînă. În timpul domniei lui Ţepeş mănăstirea a fost loc de surghiun şi de execuţie pentru boierii disidenţi. Diferite surse vorbesc că aici a fost ucis Ţepeş, ca urmare a unui complot boieresc (1476). Cercetările arheologice au descoperit un mormânt voievodal pângărit cu urme de haine scumpe brodate cu fir de aur precum şi alte obiecte caracteristice sfârşitului de secol XV. S-a presupus că acesta a fost mormântul lui Ţepeş.   

1417 km.Revenire pe DE 60.

1445 km.BUCUREŞTI.   

  

 

 

 

 

Listeaza