Listeaza

TRASEUL I: PE URMELE SURSELOR

TRASEUL I: PE URMELE SURSELOR,

RUPEA – VISCRI – HOMOROD – RUPEA

 

Accesul pe traseu. Din nord: E 60 (Oradea – Cluj Napoca – Tg.Mureş – Sighişoara – Rupea). Din sud: DE 60 (Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Rupea)

     Deşi s-a vehiculat mult ipoteza cã Jules Verne a vizitat România, nu existã nici o dovadã certã în acest sens. O parte din sursele de inspiraţie sunt dezvãluite chiar de romancier în „Castelul din Carpaţi”: lucrãrile a doi cãlãtori şi geografi francezi foarte cunoscuţi de contemporanii lor. Auguste de Gérando publica în 1845 monografia „Transilvania şi locuitorii ei”, iar Elisée Reclus, în revista „Tour du Monde” (1874) „Cãlãtorie în regiunile miniere ale Transilvaniei apusene”. Doi cercetãtori români ai biografiei lui Verne, Simion Sãveanu şi Ion Hobana, aduc argumente pertinente despre o altã foarte probabilã sursã de inspiraţie. Este vorba de Luise Müller (nãscutã Teutsch). Luise Teutsch s-a nãscut la Homorod pe 15 mai 1845, localitate unde tatãl ei era învãţãtor. În 1850 se mutã la Viscri (Weisskirchen) unde tatãl ei moare foarte tânãr. La 17 ani pleacã la Bucureşti unde lucreazã într-un salon de modã al unei cunoştinţe de familie.  La 19 ani se mãritã cu un elveţian, Bertschi, dar numai dupã trei ani rãmâne vãduvã. În 1873 se cãsãtoreşte din nou, de data aceasta cu un francez, Fabre, proprietarul unui hotel în Bucureşti. Rãmasã din nou vãduvã în 1878, se recãsãtoreşte cu un alt elveţian, Müller, care cumpãrã şi hotelul. Timp de trei ani Luise stã în Franţa, la Amiens, fiind un apropiat al familiei Verne. Nepoata familiei Müller mai pãstra în deceniul şapte al secolului XX obiecte dãruite de Jules Verne. Cercetãtorul Alexandru Culcer nu exclude ipoteza cã Luise s-a întors pentru scurt timp la Viscri, fiind însoţitã de Jules Verne. În orice caz, anumite denumiri de locuri şi persoane ne conduc în zona Rupea-Homorod-Viscri. Hermod (decriptat ca Homorod), dascãlul din „Castelul din Carpaþi” poate fi prototipul tatãlui Luisei, învãţãtor în Homorod. Dealul Orgall din acelaşi roman, decriptat de cercetãtori drept Gorgan, poate fi Dealul Gorganului (662 m.) din apropierea satului Viscri. Patak, decriptat drept, Pârâu, Pârâianu poate proveni de la denumirea satului Pãrãu, tot în apropiere de Viscri. De asemenea, Zinca Klork din „Claudius Bombarnac”, modistã la Bucureşti, Paris şi Beijing, pare prototipul Luisei Müller, modistã la rândul ei în adolescenþã. Considerãm cã aceste similitudini nu reprezintã doar simple coincidenţe. În acest prim traseu vã invitãm sã vizitaţi posibilele locuri de unde au putut izvorî sursele de inspiraţie pentru romanele lui Jules Verne.

 

0 km. – RUPEA. Oraş (6263 loc.). Staţie c.f. Obiective turistice: Cetatea Colhamului (sec. XIII-XIV). Biserica evanghelicã (sec. XIV-XVI) în stil gotic. Rezervaţie geologicã (formaţiuni de bazalt). Ape minerale clorosodice şi sulfuroase. Muzeu de etnografie.

6 km. – Fişer. Sat. Bisericã fortificatã (sec. XIV-XVI) cu picturi renascentiste.

16 km. – Buneşti. Sat. Cetate sãteascã cu bisericã evanghelicã (sec. XIV). Muzeu etnografic.

23 km. – VISCRI. Sat. Cetate ţãrãneascã cu bisericã evanghelicã (sec. XIII-XVI).

30 km. – Dacia. Sat. Cetate ţãrãneascã cu bisericã evanghelicã (sec. XIII-XVII).

41 km. – HOMOROD. Sat. Bisericã evanghelicã (1270) cu fresce din sec. XIV-XV. Cetate ţãrãneascã cu dublã incintã. Bãile Homorod – staţiune balnearã de interes local (ape minerale sulfuroase, clorurate, bicarbonatate, sulfatate, sodice, mezotemale – 38 gr. C).

45 km. – RUPEA.

 

Listeaza