Listeaza

TRASEUL II: PE URMELE LUI MATHIAS SANDORF

TRASEUL II: PE URMELE LUI SÁNDOR MÁTYÁS

FÃGÃRAŞ – SIBIU – ALBA IULIA – CLUJ NAPOCA

 

Accesul pe traseu. Din est: E 60 – E 68 (Bucureşti – Ploieşti – Braşov – Fãgãraş)

 ”Mathias Sandorf” (Sándor Mátyás) este romanul aventurilor unui revoluţionar paşoptist maghiar. Dupã înfrângerea revoluţiei şi moartea soşiei adorate, Mátyás se retrage la castelul sãu din Fãgãraş. Dupã câţiva ani, decide cã este momentul propice pentru izbucnirea unei revolte antihabsburgice. Fixându-şi statul major la Trieste, decide sã plece din Fãgãraş, alãturându-se nucleului de conjuraţi. În drumul sãu, trece pe la Cluj şi Buda. Un mesaj cifrat purtat de un porumbel ajunge în mâna unor aventurieri fãrã scrupule, care pentru bani îi trãdeazã autoritãţilor. Cei trei revoluţionari sunt arestaţi şi condamnaţi la moarte. Sándor reuşeşte sã evadeze, dar doi dintre camarazii sãi îşi pierd viaţa (unul executat, iar celãlalt ucis în timpul evadãrii). Sándor, dupã o serie de peripeţii, ajunge în Siria, la Alep, unde, medic fiind, vindecã un mare paşã care, drept recunoştinţã, îi dãruieşte o avere fabuloasã. Sándor înfiinţeazã o comunitate cu iz falansteric pe o insulã din Golful Sirta (în apropierea coastelor Libiei) şi ajutat de doi circari francezi (Cap Matifou şi Pointe Pescade), sub o nouã identitate (doctorul Antekritte) începe urmãrirea trãdãtorilor pe apã şi uscat (Coasta Dalmatã, Sicilia, Monte Carlo, Tanger, Golful Sirta). În cele din urmã, moartea camarazilor sãi este rãzbunatã şi eroul nostru revine la Fãgãraş unde îşi regãseşte fiica rãpitã de trãdãtori. Acest al doilea trasel urmãreşte drumul fãcut de Sándor Mátyás de la Fãgãraş la Cluj Napoca.

 

0 km. – FÃGÃRAŞ. Municipiu (43906 loc.). Staţie c.f. Obiective turistice: Cetatea (1310) reconstruitã în stil renascentist (sec. XV-XVII). Biserica Sf. Nicolae (1697) ctitoritã de domnitorul Constantin Brâncoveanu. Biserica Sf. Treime (1783-1791). Muzeul de Istorie şi etnografie a Ţãrii Fãgãraşului.

 ”Mathias Sandorf locuia în Ardeal, în preajma Fãgãraşilor, într-un castel vechi, fostã proprietate feudalã. Castelul construit la hotarul Ardealului, pe pintenul unei creste a Carpaþilor Orientali (? – n.n.), se înalţã cu o mândrie sãlbaticã peste piscurile din jur. Aşa arãta o fortãreaţã unde orice complotist putea opune o rezistenţã nesfârşitã. În apropiere se aflau mine de minereu de fier meticulos exploatate. Acestea sporeau substanţial averea stãpânului castelului Artenac. Moşia cuprindea o mare parte a Ţinutului Fãgãraşului, al cãrui locuitori numãrau şaptezeci de mii de suflete. /.../ Vânãtorii ardeleni se întâlneau cu plãcere aici, pe crestele stâncoase ale Carpaţilor. În aceste locuri aveau loc lungi şi periculoase vânãtori conduse de gonaci. Astfel dorea Mathias Sandorf sã-şi canalizeze pornirile rãzboinice pe care nu le putea folosi în arena confruntãrilor politice.” (J. Verne). Castelul din roman se aseamãnã izbitor cu falnica Cetate a Fãgãraşului, minuţios restauratã, în a cãrei sãli muzeale poate fi reîntâlnitã şi atmosfera de castelan al mijlocului de veac XIX. Din turnurile cetãţii pot fi admirate nu numai crestele sãlbatice ale Munţilor Fãgãraş, dar spre est şi pintenii stâncoşi ai Munţilor Piatra Craiului despre legenda cãruia Verne vorbeşte în „Castelul din Carpaţi” prin gura frumoasei Mioriţa.

12 km. – Sâmbãta de Jos. Sat. Staţie c.f. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1802). Castelul Brukenthal (1750). Crescãtorie de cai lipiţani.

15 km. – Olteţ. Sat. Staţie c.f. Port popular tradiţional.

19 km. – Viştea de Jos. Sat. Staţie c.f. Biserica Sf. Mihail şi Gavril (1489). Han (sec. XIX).

28 km. – Arpaşu de Jos. Sat. Staţie c.f. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1794). Fosta mãnãstire cistercianã (1202-1250).

36 km. – Porumbacu de Jos. Sat. Staţie c.f. Vechiul oficiu poştal (1756-1760). Acces în Munţii Fãgãraş.

43 km. – Avrig. Oraş (15986 loc.). Staţie c.f. Obiective turistice: Ruinele cetãţii (cc. 1200). Biserica evanghelicã (1265-1270). Biserica Duminica Floriilor (1755). Mormântul cãrturarului Gheorghe Lazãr (1779-1823). Palatul Brukenthal (sec. XVIII) în stil baroc. Monumente, statui.

60 km. – Şelimbãr. Sat. Staţie c.f. Biserica evanghelicã (sec. XIII). Biserica Sf. Maria (1690). Monumentul victoriei lui Mihai Viteazul.

68 km. – SIBIU. Municipiu reşedinţã de judeţ (167377 loc.). Staţie c.f. Aeroport internaţional. Obiective turistice: Fortificaţiile (sec. XVI). Turnurile cetãţii (sec. XV-XVII). Biserica evanghelicã (sec. XV). Casa Haller (1470) în stil gotic. Casa Brukenthal (sec. XVIII). Capela Crucii (1417). Biserica ortodoxã (1778-1784). Muzeul Brukenthal (cu secþii de artã – picturi valoroase ale şcolilor italianã şi flamandã – numismaticã, ştiinþele naturii, bibliotecã cu incunabule şi cãrţi rare). Muzeul Tehnicii populare, în aer liber (165 de construcţii şi 10000 de obiecte şi unelte de pe tot cuprinsul ţãrii). Monumente, statui. Teatru, filarmonicã.

 Deşi Verne nu aduce precizãri, mai mult ca sigur cã Sándor, în drumul sãu spre Cluj, a trecut şi prin Sibiu. Despre acest vechi burg medieval, romancierul scrie succint în „Castelul din Carpaţi”: „Sibiul e unul dintre cele mai de seamã târguşoare ale Transilvaniei”. În centrul vechi, unde predominã case vechi cu o arhitecturã tipicã, în muzee şi case memoriale, cãlãtorul poate întâlni acel iz specific al localitãţilor sãseşti prospere, cu bresle celebre care au dus faima localitãţii şi în perioada descrisã de Verne.

78 km. – Cristian. Sat. Staţie c.f. Biserica evanghelicã fortificatã (1486-1498). Biserica Buna Vestire (1790) în stil baroc.

102 km. – Miercurea Sibiului. Sat. Staţie c.f. Biserica evanghelicã (sec. XIII). Cetatea ţãrãneascã (sec. XVI-XIX). Biserica Sf. Ilie (sec. XIX). Casa memorialã a sculptorului Corneliu Medrea.

104 km. – Bãile Miercurea. Staţie c.f. Staţiune balneoclimatericã sezonierã (ape minerale clorurate, sodice concentrate, iodurate, slab bromurate).

123 km. – Sebeş. Municipiu (29581 loc.). Staţie c.f. Obiective turistice: Ruinele cetãţii (sec. XV-XVIII). Biserica evanghelicã (1241). Biserica catolicã (sec. XIV-XV). Biserica Adormirea Maicii Domnului (1778). Casele Zapolya (sec. XV), Roth (sec. XVI), Hetz-Konrad (sec. XVI-XIX), Mauksch (sec. XVI-XIX), Schneider (sec. XVII-XIX). Rezervaţia geologicã şi geomorfologicã Râpa Roşie, monument al naturii.

127 km. – Lancrãm. Sat. Mormântul poetului Lucian Blaga şi Casa Memorială.

140 km. – ALBA IULIA. Municipiu reşedinţã de judeţ (71534 loc.). Staţie c.f. Obiective turistice: Cetatea Alba Carolina (1714-1733). Catedrala catolicã Sf. Mihail (1246-1291) în care se gãseşte sarcofagul lui Iancu de Hunedoara. Catedrala Reîntregirii (1921-1922) folositã şi pentru încoronarea regilor României. Bisericile Sf. Petru şi Pavel (1787), Sf. Treime (1795). Palatul princiar (sec. XIII-XVIII). Palatul Apor (sec. XVII). Biblioteca Batthyaneum (1784) cu incunabule şi cãrţi rare printre care şi „Codex aureus” (sec. VIII). Muzeul Unirii. Monumente, statui. Muzee, teatru. Centru viticol.

    Tot mai mult ca sigur, Sándor a trecut şi prin Alba Iulia, fosta capitalã a Transilvaniei. Clãdirile vechi rãspândesc imaginea opulenţei imperiale împotriva cãreia s-au revoltat ţãranii conduşi de Horia, Cloşca şi Crişan, care au plãtit cu viaţa curajul de a se opune cu arma în mânã stãpânirii habsburgice. La Alba Iulia, paşii lui Sándor poate cã s-au intersectat cu ai celor doi eroi din „Castelul din Carpaţi”, Banul Slãtineanu şi valetul Roşca, porniţi în excursie de la Craiova şi care, ajunşi aici, alerteazã jandarmii pentru a elucida enigma Cetãţii Colţ.

148 km. – Sântimbru. Sat. Staţie c.f. Biserica reformatã (sec. XIII) cu picturi murale din sec XV.

155 km. – Teiuş. Oraş (7362 loc.). Staţie c.f. Obiective turistice: Biserica reformatã (sec. XIII). Biserica catolicã (1442-1446) în stil gotic. Biserica ortodoxã (1606).

167 km. – Aiud. Municipiu (28623 loc.). Staţie c.f. Obiective turistice: Cetatea (sec. XIII-XVI). Biserica reformatã (sec. XV-XVI). Palatul Bethlen (sec. XVI-XVII). Mãnãstirea minoritã (1728-1736). Biserica Naşterea Maicii Domnului (sec. XIV) cu picturi din sec XV. Monumente, statui. Muzeu.

203 km. – TURDA. Municipiu (Potaissa în epoca romană)(60426 loc.). Obiective turistice: Cetatea Secuilor (sec. XII). Biserica fortificatã Turda Veche (1400-1494). Biserica catolicã (1498-1504) în stil gotic. Biserica reformatã Turda Nouã (1500-1504). Palatul Voievodal (sec. XV-XVI). Prefectura veche (sec. XIX). Salina. Staţiune balnearã de interes local (ape minerale clorurate, sodice, de mare concentraţie). Rezervaţia complexã Cheile Turzii (specii rare de plante şi animale, peşteri şi formaţiuni carstice). Cheile Turului. Monumente, statui. Muzeu, teatru. Centru viticol.

 Drumul lui Sándor probabil cã a ajuns şi la Turda, dar nici de data aceasta Verne nu intrã în detalii. Însã, în „Castelul din Carpaţi” pomeneşte de legenda Cheilor Turzii. „Legenda Cheilor Turzii, despicate de o straşnicã loviturã de sabie a Sfântului Vasile” (J. Verne). În zonã mai circulã o legendã potrivit cãreia calul lui Alexandru Macedon a despicat munţii cu o loviturã de copitã. Cheile Turzii sunt un loc feeric: chei adânci, numeroase peşteri, florã şi faunã rarã, aer curat nepoluat, pâraie şi cascade zglobii. Tot aici este un loc îndrãgit pentru amatorii de alpinism şi parapantã. În acest roman aminteşte de minele de sare, care acum sun amenajate pentru turism: „Mine de sare gemã la Turda, cu un randament de mai bine de douãzeci de mii de tone” (J. Verne).

214 km. – Feleacu. Sat. Biserica Cuvioasa Parascheva (1486-1488) ctitoritã de domnitorul Ştefan cel Mare. Rezervaţia botanicã Valea Cãprioarei.

224 km. – CLUJ NAPOCA. Municipiu reşedinţã de judeţ. Staţie c.f. Aeroport internaţional. Obiective turistice: Biserica mãnãstirii benedictine (1222). Catedrala Sf. Mihail (1349-1450) în stil gotic. Bastionul croitorilor (1629). Palatul Banffy (1773-1785) în stil baroc. Biserica iezuiţilor (1712-1724). Palatele Teleki (sf. sec. XVIII), Tholdalagi (înc. sec. XIX). Bisericile Naşterea Maicii Domnului (1750), Sf. Treime-din Deal (sec. XVIII), Schimbarea la Faţã (sec. XVIII). Clãdirea fostei monetãrii (sec. XIX). Casa Matei Corvin (sec. XV) cea mai veche din oraş. Vama veche (1748). Grãdina botanicã. Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei. Muzeul Etnografic în aer liber. Monumente, statui, case memoriale. Muzee, teatre, operã, filarmonicã.

 Clujul, cealaltã capitalã istoricã a Transilvaniei. Aici, Sándor întâlneşte un grup de conjuraţi. Plimbându-ne în centrul vechi al oraşului, printre clãdirile impozante în stil baroc sau renascentist, putem retrãi atmosfera epocii, când în spatele perdelelor trase revoluţionarii vorbeau în şoaptã despre libertate. De aici, drumul eroului nostru continuã prin Buda spre Trieste.

 

Listeaza