Listeaza

TRASEUL IV: PE URMELE PILOTULUI DE PE DUNÃRE

 

TRASEUL IV: PE URMELE PILOTULUI DE PE DUNÃRE

MOLDOVA NOUÃ – DROBETA TURNU SEVERIN – CALAFAT – BECHET – CORABIA – GIURGIU – CÃLÃRAŞI – CERNAVODÃ – MÃCIN - GALAŢI – TULCEA – CHILIA VECHE – SULINA

 

Accesul pe traseu. Din vest: DN 59, DN 57 (Timişoara – Oraviţa – Moldova Nouã). Din nord-vest: DN 58, DN 57B, DN 57 (Caransebeş – Reşiţa – Moldova Nouã)

    Sâmbãtã, 5 august 1876, la Sigmaringen (aproape de izvoarele Dunãrii), membrii Ligii Dunãrene condusã de ungurul Miclescu (?-n.n.) s-au întâlnit pentru concursul anual de pescuit. Câştigãtorul concursului, Sergiu Ladko, alias Ilia Brisch, hotãreşte sã parcurgã cursul Dunãrii într-o barcã şi sã trãiascã doar din pescuit. Proiectul este susþinut de ziarul „Românul” din Bucureşti. De fapt Ladko, care trãieşte refugiat la Giurgiu, este un neînfricat luptãtor pentru independenţa Bulgariei. Între timp, tâlharul Ivan Striga, confundat cu Ladko, opereazã pe Dunãre şi pentru prinderea sa se constituie o poliţie internaþionalã din care face parte şi detectivul Carol Dragoş. Drumul este parcurs cu multe peripeţii din care nu lipsesc confruntãrile, evadãrile spectaculoase şi urmãririle ca-n filme. Striga, posibil trãdãtor şi spion turc, o rãpeşte pe Nataşa, soţia lui Ladko. Începe urmãrirea tâlharilor, iar deznodãmântul fericit are loc la gurile Dunãrii. Tânãra pereche se întoarce la Giurgiu unde va sta pânã la eliberarea Bulgariei de sub stãpânirea otomanã. Traseul nostru parcurge drumul fãcut pe teritoriul românesc al Dunãrii, de la intrarea în ţarã pânã la vãrsarea în Marea Neagrã.

 

0 km. – Moldova Nouã. Oraş (14801 loc). Obiective turistice: Biserica catolicã (1780). Rezervaţia floristicã şi faunisticã Valea Mare. Muzeul Clisurii Dunãrii. Centru viticol.

4 km. – MOLDOVA VECHE. Sat. Port la Dunãre. Urmele cetãţii (sec. XV).

     În apropiere de Moldova Veche Dunãrea intrã pe teritoriul României. Descrierea acestui fluviu legendar o întâlnim însã într-un alt roman, „Kéraban Încãpãţânatul”: „Grecii în timpul lui Hesiod îl vor fi cunoscut sub denumirea de Istros, Ister sau Hister, numele Danubius fiind adus de armatele romane şi Caesar a fost primul care l-a fãcut cunoscut sub acest nume. În limba tracã înseamnã „noros”; vine din celtã, din sanscritã, din zendã ori greacã. Domnul Kéraban avu, bineînţeles, ultimul cuvânt, susţinând cã numele de Dunãre vine din zendul „asdanu” care înseamnã „râul repede” (J. Verne).

11 km. – Coronini. Sat. Ruinele cetãţii (sec. XI-XV). Stânca Babacani (aflatã în Dunãre, bãtutã de vânt emite un sunet straniu).

57 km. – Sviniţa. Sat. Ruinele cetãţii Trikule (1429). Rezervaţie paleontologicã (fosile din jurasic).

81 km. – CAZANELE DUNÃRII. Parcul Naţional Porţile de Fier (florã şi faunã rarã, peşteri).

     Cazanele Dunãrii sunt un loc de un pitoresc aparte, unde apele fluviului îşi croiesc drum printre pereţii stâncoşi sãlbatici. Pe vremuri, înainte de construirea hidocentralei, navigaţia era extrem de riscantã, vapoarele trebuind sã fie ghidate de şalupe cu piloţi experimentaţi sau tractate de la mal de locomotive cu aburi. Ladko este însã prea grãbit pentru a admira frumuseţile peisajului. „El nu mai vãzu /.../ nici Porţile de Fier, acest defileu renumit, mãrginit de ziduri verticale de patru sute de metri, unde Dunãrea se aruncã şi se sparge de blocuri de piatrã cu care este semãnatã” (J. Verne).

111 km. – ORŞOVA. Municipiu (14863 loc). Staţie c.f. Port la Dunãre. Obiective turistice: Biserica Sf. Ana (1935-1939) ctitoritã de ziaristul Pamfil Şeicaru. Biserica Sf. Nicolae (1746). Biserica catolicã (1966-1972) în stil modernist. Vaporul „Vaskapu” (sf. Sec. XIX). Piatra Tãiatã. Peştera cu Muscã.

     În portul Orşova Ladko este oprit de poliţia fluvialã, dar datoritã intervenţiei lui Dragoş lucrurile nu se complicã. „Din loc în loc, navigaţia era obligatã sã treacã printr-o serie de baraje, dintre care cel de la Orşova era de o importanţã capitalã. Cum gâtuirea fluviului în aceastã parte a cursului sãu le uşura supravegherea, era imposibil, într-adevãr, ca vreun vas sã reuşeascã a trece fãrã a fi minuţios vizitat” (J. Verne). Turistul contemporan poate vizita vasul „Vaskapu” care acum un veac cãlãuzea vapoarele în nãbãdãiosul defileu. În apropiere se aflã şi Peştera cu Muscã unde, potrivit legendei, viteazul Iorgovan a ucis balaurul care o rãpise pe Ileana Cosânzeana. Pare imposibil ca Ladko sã nu fi trecut pe lângã Insula Ada-Kaleh cu monumente medievale şi un parfum oriental în arome de şerbet şi halva, monumente strãmutate un secol mai târziu pe Ostrovul Şimian.

138 km. – Drobeta Turnu Severin. Municipiu reşedinþã de judeţ (116342 loc.). Staţie c.f. Port la Dunãre. Obiective turistice: Ruinele castrului roman Drobeta (sec. V-VI). Podul lui Traian (sec. II). Ruinele cetãţii medievale (sec. XIII-XVI). Ruinele mãnãstirii Vodiţa (1370-1375). Biserica Sf. Ioan Botezãtorul (1873) cu picturi de Gh. Tattarescu. Sinagoga sefardã (sec XIX). Biserica catolicã (1875-1885). Hidrocentrala Porţile de Fier. Muzeul Porţilor de Fier. Monumente, statui. Teatru. Centru viticol.

145 km. – Şimian. Sat. Biserica Sf. Treime (1659-1660) ctitoritã de domnitorul Dumitru Ghica. Culele Tudor Vladimirescu (1800), Nistor. Muzeu etnografic în aer liber. Pe Ostrovul Şimian au fost strãmutate principalele obiective (moschea, bazarul etc. – sec XV-XVIII de pe Insula Ada-Kaleh.

156 km. – Hinova. Sat. Rezervaţia forestierã Pãdurea Hinova.

171 km. – Deveselu. Sat. Staţie c.f. Conac (sec. XIX).

179 km. – Burila Mare. Sat. Manifestarea folcloricã „Sãrbãtoarea grâului” (iulie).

228 km. – Cetate. Sat. Biserica Sf. Gheorghe (mij. Sec. XIX). Centru viticol.

235 km. – Hunia. Sat. Biserica Sf. Nicolae (sec. XIX).

238 km. – Maglavit. Sat. Staţie c.f. Mãnãstirea Maglavit construitã pe locul unde Petrache Lupu a avut în 1938 o viziune miraculoasã. Centru viticol.

256 km. – Calafat. Municipiu (20692 loc). Staţie c.f. Port la Dunãre. Punct de trecere al frontierei spre Bulgaria. Obiective turistice: Biserica Sf. Nicolae (1730-1740). Monumente, statui. Muzeu. Centru viticol.

270 km. – Poiana Mare. Sat. Staţie c.f. Biserica Sf. Voievozi (1849). Rezervaţia forestierã Pãdurea Ciurumela (pãdure de salcâmi).

288 km. – Rast. Sat. Lacul Rast (loc de cuibãrit pentru pelicani, lopãtari, stârci albi).

309 km. – Bistreţ. Sat. Lacul Bistreţ cu grinduri nisipoase.

341 km. – Gighera. Sat. Biserica Sf. Dumitru (1848).

344 km. – ZÃVOI. Sat. Bisericã (sec. XIX).

    În acest loc Jiul se varsã în Dunãre. Tot aici avea sã se deruleze încã o fãrãdelege a tâlharului Striga. „O nouã crimã, un furt destul de grav, se comisese cu douã zile înainte pe teritoriul românesc, la confluenţa Jiului, aproape exact în faţa oraşului bulgar Rahova” (J. Verne).

357 km. – Bechet. Sat. Port la Dunãre. Punct de trecere al frontierei spre Bulgaria. Biserica Sf. Gheorghe (1861). Muzeu.

367 km. – Dãbuleni. Sat. Biserica Sf. Gheorghe (1813). Centru viticol.

381 km. – Grojdibodu. Sat. Biserica Sf. Grigore Decapolitul (1863).

390 km. – Orlea. Sat. Biserica Sf. Nicolae (1863). Muzeu.

400 km. – Corabia. Oraş (21628 loc). Staţie c.f. Port la Dunãre. Obiective turistice: Biserici (mijl. Sec. XIX). Centru de artã popularã (scoarţe). Muzeu.

421 km. – Islaz. Sat. Biserica Sf. Trei Ierarhi (1848). Conac (1924). Han (sec. XIX). Locul Proclamaţiei de la Islaz (1848). Centru viticol.

431 km. – Turnu Mãgurele. Municipiu (34644 loc). Staţie c.f. Port la Dunãre. Obiective turistice: Ruinele cetãţii domnitorului Mircea cel Bãtrân (sec. XIV). Biserici (sec. XIX). Clãdirile (sec. XIX) Prefecturii, Cãpitãniei portului, Bãncii, Gãrii. Monumente, statui. Muzeu.

448 km. – Seaca. Sat. Biserica Sf. Ioan (1821).

466 km. – Lisa. Sat. Biserica Sf. Gheorghe (1825). Conac (1900). Centru etnografic (cojocãrit). Centru viticol.

468 km. – Piatra. Sat. Biserica Sf. Gheorghe (1839). Primãria (1911). Moara (1900).

492 km. – Zimnicea. Oraş (16384 loc.). Staţie c.f. Port la Dunãre. Punct de trecere al frontierei spre Bulgaria. Obiective turistice: Biserici (sec. XIX). Monumente, statui.

534 km. – Gãujani. Sat. Biserici (sec. XIX).

542 km. – Vedea. Sat. Biserica Sf. Dumitru (1647) ctitoritã de domnitorul Matei Basarab. Centru viticol.

561 km. – GIURGIU. Municipiu reşedinţã de judeţ. Staţie c.f. Port la Dunãre. Punct de trecere al frontierei spre Bulgaria. Obiective turistice: Ruinele cetãţii medievale (sec. XIV-XV). Turnul cu ceas (înc. Sec. XVIII). Clãdirile Prefecturii şi Primãriei vechi (sec. XIX). Casa Caragea (1864). Biserici (sec. XIX). Monumente, statui. Muzeu.

    Giurgiu este locul de surghiun al patriotului Ladko. Portul, clãdirile vechi, celebrul turn cu ceas ne pot introduce în atmosfera veacului descris de Jules Verne. De aici, Ladko îşi continuã urmãrirea într-o şalandã.

580 km. – Bãneasa. Sat. Staţie c.f. Biserica Sf. Nicolae (1858). Centru viticol.

605 km. – Greaca. Sat. Conacul Gorski (1900-1916). Centru folcloric (rotãrit, împletituri din papurã). Centru viticol.

618 km. – Cãscioarele. Sat. Biserici (sec. XIX). Centru viticol.

637 km. – Olteniţa. Municipiu (30846 loc.). Staţie c.f. Port la Dunãre. Obiective turistice: Biserica Sf. Nicolae (1855). Clãdirea fostului tribunal (1925). Monumente, statui. Muzeu.

652 km. – Spanţov. Sat. Biserica Sf. Nicola

Listeaza