Listeaza

TRASEUL I: VATRA DORNEI - RADAUTI - GURA HUMORULUI

Traseul I

VATRA DORNEI – CÂMPULUNG MOLDOVENESC – VATRA MOLDOVIŢEI – SUCEVIŢA – MARGINEA – RĂDĂUŢI – VOLOVĂŢ – ARBORE – SOLCA – GURA HUMORULUI (VORONEŢ, MĂNĂSTIREA HUMORULUI) (165  km)

Pornim în călătoria noastră prin superba Bucovină dintr-o renumită staţiune balneoclimaterică, municipiul Vatra Dornei, atestat din sec. XV. Este o staţiune balneoclimaterică de interes general cu ape minerale carbogazoase renumite încă din sec. XIX şi dotată cu o bază de tratament modernă. În oraş mai putem vizita biserica „Sf. Petru şi Pavel” datând de la înc. sec. XVIII), biserica „Naşterea Maicii Domnului” construită în 1763, Cazinoul Băilor (1896), clădirile izvoarelor minerale (sf. sec. XIX) şi Primăria (1897). Staţiunea are numeroase pârtii de schi amenajate. Un punct de atracţie îl reprezintă Parcul dendrologic (50 ha.) unde vieţuiesc numeroase veveriţe. Este şi un important punct de plecare pe traseele montane din Munţii Căliman şi Parcul Naţional Căliman. Aici se află şi Muzeul Dornelor, cu valoroase exponate cinegetice şi de ştiinţele naturii. Plecăm din staţiune şi după 15 km poposim în satul Iacobeni unde se găsesc numeroase izvoare de ape minerale slab sulfuroase şi oligominerale, unde se află şi o biserică din lemn datând din 1812. Drumul nostru continuă pieptiş până ajunge în Pasul Mestecăniş aflat la altitudinea de 1.096 m şi ajungem după 26 km în satul Pojorâta unde se află două rezervaţii; una de molidişuri seculare (290 ha) şi alta paleontologică cu urme de corali „Stratele de la Pojorâta” (1 ha). Încă 8 km şi ajungem în frumosul municipiu Câmpulung Moldovenesc, atestat din sec. XV. Este un renumit centru etnofolcloric (prelucrarea artistică a lemnului şi pieilor). Aici se află Muzeul lemnului unde pot fi văzute numeroase obiecte din lemn create de-a lungul secolelor de meşterii populari. Lângă oraş se găsesc pârtii de schi amenajate. În apropiere se află Rezervaţia naturală Cheile Moara Dracului şi Rezervaţia Piatra Buhei (2 ha.). Este principalul punct de plecare pe traseele montane din Munţii Rarău (Pietrele Doamnei). Drumul nostru coteşte spre nord şi după 22 km ajungem în satul Vatra Moldoviţei (Punct de legătură cu Traseul II). Aici se află una dintre capodoperele Bucovinei, biserica „Buna Vestire” a Mănăstirii Moldoviţa, construită în 1532 de voievodul Petru Rareş. Are dimensiuni impresionante (33 x 8,50 m), fiind puternic fortificată (între 1532-1537) cu ziduri înalte de 6 m şi groase de 1,2 m. Biserica a fost pictată în exterior şi în interior în 1537 de o echipă de meşteri condusă de Toma din Suceava. Dintre superbele fresce care acoperă zidurile exterioare se remarcă „Asediul Constantinopolelui”, ce se remarcă prin realismul compoziţiei. Continuăm drumul pe un traseu extrem de pitoresc flancat de versanţii împăduriţi ai Obcinelor Bucovinei şi după 34 km ajungem în satul Suceviţa. Aici întâlnim o altă superbă construcţie: biserica Mănăstirii Suceviţa (puternic fortificată cu ziduri înalte de 6 m şi groase de 3 m) cu hramul „Învierea Domnului” ctitorită de mitropolitul Moldovei Gheorghe Movilă între 1581-1587. A fost pictată în exterior între 1595-1596 de către fraţii Ioan şi Sofronie, frescele redând scene biblice, dar şi din istoria greco-romană şi cea a Bisericii creştine. Se remarcă frescele remarcabile precum „Geneza”, „Viaţa lui Moise”, „Imnul acatist” etc. În incinta mănăstirii se află şi un Muzeu de artă religioasă conţinând valoroase obiecte de artă veche religioasă, începând din sec. XV. Parcurgem încă 8 km şi ajungem în satul Marginea (Punct de legătură cu Traseul III), vestit centru de ceramică populară (ceramică roşie, smălţuită), unde putem vizita şi biserica „Sf. Arhangheli” zidită în 1849. Mai parcurgem 8 km şi ajungem într-o străveche localitate, municipiul Rădăuţi (Punct de legătură cu Traseul II, XI), atestat din 1393. Aici ne aşteaptă numeroase obiective turistice remarcabile: biserica „Sf. Nicolae” – Bogdana (1359) ctitorită de Bogdan I, cea mai veche biserică din zid din Moldova, unde se află mormintele domnitorilor Bogdan I, Laţcu, Roman I, Ştefan I şi Bogdan II, biserica romano-catolică (1823-1826) în stil romanic, cu turn-clopotniţă înalt de 35 m, biserica evanghelică (1862), fosta Judecătorie (1862), sinagoga (1879) şi Casa germană (1896). Oraşul este şi un centru etnografic (olărit, prelucrarea artistică a lemnului şi pieilor). Pe arealul municipiului se află Rezervaţia Mlaştina Rădăuţi (5 ha) şi un Zoo. Trebuie neapărat vizitat Muzeul tehnicilor populare bucovinene, cu numeroase exponate valoroase de inginerie tehnologică populară. Cotim spre sud-vest şi după 9 km ajungem în satul Volovăţ unde se află ctitoria domnitorului Ştefan cel Mare, biserica „Înălţarea Sfintei Cruci”, construită între 1500-1502. După alţi 10 km ajungem în satul Arbore. Aici se află încă o remarcabilă construcţie bucovineană: biserica „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” ctitorită de demnitarul Curţii Domneşti a Moldovei, Luca Arbore şi construită în perioada 2 aprilie – 29 august 1503, lucrare sprijinită material de domnitorul Ştefan cel Mare. Picturile exterioare într-o nuanţă predominant verde au fost executate în 1541 de o echipă de artişti zugravi sub conducerea lui Dragoş Coman din Iaşi. Frescele, de un realism aparte, reprezintă adevărate capodopere ale genului. Se remarcă „Asediul Constantinopolelui”, „Judecata de Apoi”, „Imnul acatist”, „Întoarcerea fiului risipitor” etc. Biserica are şi un turn-clopotniţă din 1867. Parcurgem alţi 6 km şi ajungem în oraşul Solca (Punct de legătură cu Traseul II), atestat din 1418. Aici se află una dintre cele mai vechi fabrici de bere din România care funcţionează neîntrerupt din 1789. Aici putem vizita biserica fortificată cu ziduri groase de 2 m, „Sf. Apostoli”, ctitorită de domnitorul Ştefan II Tomşa între 1612-1622, monumentul de arhitectură bucovineană casa Savetei Cotrubaş datând din 1670 care găzduieşte un frumos muzeu etnografic şi hanul Solca datând din sec. XIX. Virăm spre sud şi după 10 km poposim în satul Cacica Vechi centru de exploatare al sării (din 1855), recunoscut pentru calitatea şi puritatea sării exploatate din salina folosită şi ca bază de tratament pentru afecţiunile respiratorii, se află un lac şi o bisericuţă. De asemenea, în arealul localităţii se află şi numeroase izvoare minerale cu apă sărată. În satul care este şi un vechi centru de olărit, mai putem vedea biserica romano-catolică (sec. XIX) şi biserica din lemn „Sf. Voievozi” (1779) cu clopotniţă din 1861 (în Pârtieştii de Sus). După ce parcurgem 10 km pe drumul judeţean, întâlnim drumul naţional şi virând spre est, după numai 5 km ajungem la capătul traseului nostru, în oraşul Gura Humorului (Punct de legătură cu Traseul V) un vestit centru de artă şi tradiţii populare. Aici se află şi un frumos parc dendrologic şi Rezervaţiile geologice Piatra Pinului şi Piatra Şoimului. De oraş aparţine satul Voroneţ, celebru în întreaga lume, biserica „Sf. Gheorghe”, ctitorită de domnitorul Ştefan cel Mare în numai 21 de zile (între 24 mai şi 14 septembrie 1488). Biserica, de mari dimensiuni (29,50 x 7,70 m) a fost pictată în interior şi exterior cu celebra culoare „albastru de Voroneţ” între 1534-1535 de către pristavul Marcu. Se remarcă fresca „Judecata de Apoi”, compoziţie extraordinară, datorită căreia biserica a fost denumită „Capela Sixtină a Orientului”. În biserică este înmormântat călugărul Daniil Sihastrul, sfetnic de taină a lui Ştefan cel Mare. La numai 3 km nord de oraş se află satul Mănăstirea Humorului, unde se află Mănăstirea Umor cu celebra biserică „Adormirea Maicii Domnului” construită în 1530, cu remarcabile picturi exterioare şi interioare executate în 1535 de Toma din Suceava („Asediul Constantinopolelui”, tabloul votiv al lui Petru Rareş etc.). Biserica are şi un turn-clopotniţă cu foişor construit în 1641.

Listeaza