Listeaza

TRASEUL VI: BOTOŞANI – TÂRGU FRUMOS – IAŞI

Traseul VI

BOTOŞANI – TÂRGU FRUMOS – IAŞI (121 km)

Pornim din municipiul reşedinţă de judeţ Botoşani, atestat din 1401, punct terminus al traseului nostru. Aici, în primul rând, trebuie să vizităm vechile biserici: biserica „Sf. Nicolae” – Popăuţi, ctitorită în 1496 de Ştefan cel Mare şi care păstrează picturile originare, biserica „Sf. Gheorghe” – Domnească, ctitorită în 1551 de Doamna Elena, soţia lui Petru Rareş, biserica „Adormirea Maicii Domnului” – Upsenia, ctitorită în 1552 de Doamna Elena, soţia lui Petru Rareş, în această biserică fiind botezat în 1850 poetul naţional Mihai Eminescu, biserica armenească „Adormirea Maicii Domnului”, construită în 1350, biserica armeano-gregoriană „Sf. Treime” construită în 1797 şi biserica lipovenească construită în 1853. Atrag atenţia numeroasele case somptuoase vechi: Bolfosu (1800), Ventura (mijl. sec. XIX) şi Văsescu (1891). (Punct de legătură cu Traseele IV, V, VII, XIII). După numai 8 km oprim în satul Cristeşti pentru a vedea vechea şi valoroasa biserică din lemn „Schimbarea la Faţă” construită în 1762. Ne continuăm drumul spre sud-est şi la 16 km poposim în satul Copălău unde se află biserica „Sf. Nicolae” ctitorită în 1535 de Petru Rareş şi care păstrează frumoase picturi interioare din 1537 şi 1561. Este fortificată cu un masiv zid din cărămidă datând din sec. XVIII şi are un turn-clopotniţă (sec. XVIII – XIX). După numai 6 km ajungem în recentul oraş Flămânzi, locul unde a izbucnit răscoala ţărănească din 1907 şi unde putem vizita biserica din lemn „Sf. Nicolae” datând din 1657. Încă 18 km şi ajungem în vestitul centru viticol, oraşul Hârlău atestat din 1384. Aici putem vizita biserica „Sf. Gheorghe” de dimensiuni impunătoare (24 m lungime, 8,40 m lăţime), ctitorită de Ştefan cel Mare în 1492. Faţada este acoperită cu ceramică policoloră. Se mai păstrează fragmente din picturile murale executate în 1530, biserica „Sf. Dumitru”, în stil gotic şi bizantin, ctitorită în 1535 de Petru Rareş, Primăria (sec. XIX) – fosta casă Zoltman etc. Încă 10 km şi ajungem în vechiul (cunoscut încă din sec. XV) centru viticol Cotnari, renumit pentru numeroasele soiuri nobile de vin, dintre care un cert renume i-a adus sortimentele „Grasă de Cotnari”, Fetească Albă, Frâncuşa şi Tămâioasa. Putem vedea ruinele Curţii Domneşti datate la sfârşitul sec. XV, cu un beci domnesc (ridicat în 1491) din bolovani, cu boltă semicilindrică, lung de 50 de m, bisericile „Cuvioasa Parascheva“ (ridicată de Ştefan cel Mare în1493) şi „Sfântul Nicolae“ (aproximativ 1617), podul de piatră datând din sec. XV şi reparat în 1847, beciurile caselor domneşti (din satul Cârjoaia), ruinele bisericii catolice, monument arhitectural gotic, ctitorit de Despot Vodă la 1562 (în satul Cârjoaia) pe lângă care a funcţionat Colegiul latin condus de Ioan Sommer. Ne continuăm drumul spre sud şi după 17 km ajungem în oraşul Târgu Frumos atestat din 1448 (Punct de legătură cu Traseul VIII, XIII). Aici putem vizita bisericile „Sf. Cuvioasă Parascheva” – Domnească, ctitorită între 1535-1541 de Petru Rareş, „Coborârea Duhului Sfânt” construită în 1593, Şcoala de fete (1842-1859) etc. Cotim spre est şi după 9 km ajungem în satul Bălţaţi pentru a vedea biserica din lemn „Sf. Grigore Teologul” construită în sec. XIX. La doar 23 km ajungem în satul Leţcani, important centru viticol, unde putem vedea biserică „Sfântul Spiridon” datând din 1795, fiind construită în stil neoclasic de Ana şi Constantin Balş, este semicirculară, având portic monumental cu coloane ionice şi turn clopotniţă pătrat, biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ (1802) şi rezervaţia floristică şi faunistică pe suprafaţă de 50 de ha, situată pe versantul estic afectat de alunecări de teren al râului Valea lui David (însumează peste 500 de specii de plante superioare, unele rarităţi pentru România precum şi o faună diversă). Nu ne mai rămâne să parcurgem decât 14 km pentru a ajunge la capătul traseului nostru, în frumosul municipiu reşedinţă de judeţ Iaşi, fosta capitală a Moldovei, atestat din 1387. În acest veritabil oraş-muzeu există numeroase obiective demne de vizitat: biserica „Sf. Nicolae” – Domnesc (1491 – 1492), ctitorie a lui Ştefan cel Mare, biserica fortificată a Mănăstirii „Galata” (1576 – 1578), ctitorită de Petre Şchiopul, biserica „Sf. Sava” (1583 – 1625), numeroase biserici din sec. XVII – XVIII, biserica Mănăstirii „Trei Ierarhi” (1635 – 1639), ctitorită de Vasile Lupu, remarcabil monument de arhitectură ce îmbină stilul muntenesc cu cel moldovenesc; decoraţii sculptate, ca nişte broderii în piatră, care acoperă pereţii exteriori, Catedrala romano – catolică (1782 1789), în stil baroc, cu picturi interioare executate de călugărul franciscan Giuseppe Carta din Palermo, Mănăstirea „Golia” (sec. XVI), Catedrala mitropolitană (1833 – 1839) ce adăposteşte moaştele făcătoare de minuni ale Cuvioasei Parascheva, biserica armeano-gregoriană (sec. XIV – XIX), Casa Dosoftei (1677) în care funcţionează Muzeul tiparului, Palatul Cuza (1806), Palatul Cantacuzino-Paşcanu (sf. sec. XVII), Palatul Sturdza (1837-1848), case vechi de la înc. sec. XIX., clădirea Universităţii (1893-1896), Teatrul Naţional (sec. XIX), Palatul Culturii (1907-1926) în stil neogotic, numeroase case memoriale (Ion Creangă – bojdeuca, Mihail Sadoveanu, Vasile Alexandri, Mihail Kogălniceanu, Emil Racoviţă etc.). (Punct de legătură cu Traseul VII, XIII)

 

Listeaza