Listeaza

TRASEUL VII: BOTOSANI - STEFANESTI - IASI

Traseul VII

BOTOŞANI – ŞTEFĂNEŞTI – SANTA MARE – IAŞI (147 km)

Pornim în acest traseu din municipiul reşedinţă de judeţ Botoşani, atestat din 1401, punct terminus al traseului nostru. Aici, în primul rând, trebuie să vizităm vechile biserici: biserica „Sf. Nicolae” – Popăuţi, ctitorită în 1496 de Ştefan cel Mare şi care păstrează picturile originare, biserica „Sf. Gheorghe” – Domnească, ctitorită în 1551 de Doamna Elena, soţia lui Petru Rareş, biserica „Adormirea Maicii Domnului” – Upsenia, ctitorită în 1552 de Doamna Elena, soţia lui Petru Rareş, în această biserică fiind botezat în 1850 poetul naţional Mihai Eminescu, biserica armenească „Adormirea Maicii Domnului”, construită în 1350, biserica armeano-gregoriană „Sf. Treime” construită în 1797 şi biserica lipovenească construită în 1853. Atrag atenţia numeroasele case somptuoase vechi: Bolfosu (1800), Ventura (mijl. sec. XIX) şi Văsescu (1891).

 (Punct de legătură cu Traseele IV, V şi VI). Parcurgem spre est 32 km şi ajungem în satul Truşeşti unde putem vedea două frumoase biserici din lemn din sec. XVII – XVIII. După 16 km ajungem în proaspătul oraş Ştefăneşti, important centru viticol şi centru de ceramică populară, atestat în 1453, unde putem vizita Muzeul memorial „Ştefan Luchian“ în casa natală a pictorului, biserica „Cuvioasa Parascheva“ (sec. XV), refăcută în sec. XVII şi „Casa Doamnei“ - pinten calcaros cuaternar, rezervaţie naturală complexă de unde a fost transplantat la Ripiceni endemismul podolic Schiverechia podolica (plantă foarte rară). De aici ne continuăm drumul spre sud, paralel cu graniţa cu Republica Moldova şi după 26 km ajungem în satul Santa Mare unde (în Rânghileşti) se află biserica „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorie din 1842 a familiei Sturza. După 21 km ajungem în satul Trifeşti, unde putem vedea numeroase biserici frumoase din sec. XVIII – XIX, casele familiei Negruzzi (sec. XIX) înconjurate de un frumos parc şi splendida rezervaţie forestieră Pădurea Roşcani, unde pe lângă specii autohtone cresc mai multe specii rare submediteraneene. După 34 km, după ce traversăm frumoasele sate Trifeşti şi Probota, ajungem la intersecţia cu drumul care ne conduce după 13 km în punctul de trecere al frontierei spre Republica Moldova, Siculeni. Din acest punct mai parcurgem 15 km şi ajungem la finalul traseului nostru, în oraşul Iaşi, municipiu reşedinţă de judeţ, fosta capitală a Moldovei, atestat din 1387. În acest veritabil oraş-muzeu există numeroase obiective demne de vizitat: biserica „Sf. Nicolae” – Domnesc (1491 – 1492), ctitorie a lui Ştefan cel Mare, biserica fortificată a Mănăstirii „Galata” (1576 – 1578), ctitorită de Petre Şchiopul, biserica „Sf. Sava” (1583 – 1625), numeroase biserici din sec. XVII – XVIII, biserica Mănăstirii „Trei Ierarhi” (1635 – 1639), ctitorită de Vasile Lupu, remarcabil monument de arhitectură ce îmbină stilul muntenesc cu cel moldovenesc; decoraţii sculptate, ca nişte broderii în piatră, care acoperă pereţii exteriori, Catedrala romano – catolică (1782 1789), în stil baroc, cu picturi interioare executate de călugărul franciscan Giuseppe Carta din Palermo, Mănăstirea „Golia” (sec. XVI), Catedrala mitropolitană (1833 – 1839) ce adăposteşte moaştele făcătoare de minuni ale Cuvioasei Parascheva, biserica armeano-gregoriană (sec. XIV – XIX), Casa Dosoftei (1677) în care funcţionează Muzeul tiparului, Palatul Cuza (1806), Palatul Cantacuzino-Paşcanu (sf. sec. XVII), Palatul Sturdza (1837-1848), case vechi de la înc. sec. XIX., clădirea Universităţii (1893-1896), Teatrul Naţional (sec. XIX), Palatul Culturii (1907-1926) în stil neogotic, numeroase case memoriale (Ion Creangă – bojdeuca, Mihail Sadoveanu, Vasile Alexandri, Mihail Kogălniceanu, Emil Racoviţă etc.). (Punct de legătură cu Traseul VI, XIII).

Listeaza