Listeaza

TRASEUL IX: PIATRA NEAMŢ – BICAZ – FALTICENI


Traseul IX

PIATRA NEAMŢ – BICAZ – PIPIRIG – TÂRGU NEAMŢ – FĂLTICENI (149 km)

Pe acest frumos şi spectaculos traseu pornim din municipiul Piatra Neamţ municipiul reşedinţă de judeţ, , atestat din 1337. Aici putem vizita Curtea Domnească a lui Ştefan cel Mare construită în 1491, biserica „Sf. Ioan Botezătorul” (1497-1498) ctitorită de Ştefan cel Mare, Turnul lui Ştefan (1499), Biserica „Sf. Paraschiva” (1618), biserici din sec. XVIII – XIX, bisericile din lemn „Sf. Troiţă” (1764), „Adormirea Maicii Domnului” (1776), Casa Paharnicului (1835), Casa de lemn Hausschild (1840), Casa lui Calistrat Hogaş (1880) şi rezervaţiile geologice şi peisagistice Pietricica, Cozla, Cernegura. Rezervaţia geomorfologică Căldările Urieşilor şi Lacul de acumulare Bâtca Doamnei, un ideal loc pentru petrecerea timpului liber şi de practicare a sporturilor nautice. (Punct de legătură cu Traseul VIII). După numai 9 km oprim în satul Viişoara unde se află biserica „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Bistriţa, ctitorită de Alexandru cel Bun în 1402 şi care mai păstrează fragmentele din picturile originare datând din 1498. Aici se află mormintele lui Alexandru cel Bun şi al copiilor lui Ştefan cel Mare, Ana şi Dan. În satul Bisericani se află o ctitorie a călugărului Iosif din 1498 şi terminată de nepotul lui Ştefan cel Mare, Ştefăniţă, în 1512, biserica „Buna Vestire”, puternic fortificată. Mai parcurgem 6 km spre vest şi oprim în satul Pângăraţi pentru a vizita Mănăstirea de călugări cu biserica „Sf. Dumitru” ctitorită de Alexandru Lăpuşneanu în 1560, cu un turn-clopotniţă din sec. XIX. Aici se află şi o  rezervaţie forestieră (pădure de tisă) şi o hidrocentrală cu lac de acumulare vând suprafaţa de 153 ha. Pornim la drum şi numai după 9 km oprim în satul Tarcău unde se află Mănăstirea Tarcău cu biserica „Duminica Tuturor Sfinţilor” (1832-1833), Schitul Brateş cu biserica „Sf. Trei Ierarhi” (1940), o păstrăvărie şi Rezervaţia forestieră Munţii Goşmanu cu pădure seculară (171,3 ha.). Este un principal drum de pornire în drumeţiile spre Munţii Tarcău. La numai 4 km ajungem în oraşul Bicaz (şi dacă tot am ajuns aici să nu ezităm să mergem spre vest încă 29 km pentru a străbate sălbaticele şi spectaculoasele Chei ale Bicazului cu o lungime totală de 8 km, chei pitoreşti cu pereţi abrupţi de 300-400 m: Piatra Altarului, Piatra Arşiţei, Piatra Gloduli etc. Zona „Gâtul Abrupt”  se prezintă sub formă de canion. Este o rezervaţie complexă (955 ha) cu numeroase specii endemice şi rare de floră şi faună fiind şi loc consacrat pentru practicarea alpinismului şi până la Lacu Roşu, lac de baraj natural apărut în 1837 ca urmare a surpării unei porţiuni din Piatra Ghilcoşului, fiind situat la alt. de 980 m, având o suprafaţă de 12,6 ha şi o adâncime maximă de 10,5 m, în mijlocul lacului aflându-se zeci de trunchiuri de molid; lângă lac se află staţiunea climaterică cu acelaşi nume, lacul fiind populat cu păstrăv indigen) şi virând spre nord 4 km ajungem la frumosul Lac antropic Bicaz (Izvorul Muntelui) cu rol hidroenergetic construit în 1960 şi aflat la alt. de 505 m, având o suprafaţă de 32,6 kmp şi o adâncime maximă de 96 m. Lacul este bogat în numeroase specii de peşti (păstrăvi, obleţi, mreană, clean, scobar etc.). În mijlocul lacului se află Piatra Teiului, alcătuit din calcare compacte de vârstă cretacică, înaltă de 23 m şi declarată rezervaţie geologică. Posibilităţi de practicare a sporturilor nautice. De pe malurile lacului acces în Parcul Naţional Ceahlău. Din acest punct urmărim malul sinuos al lacului artificial şi după ce parcurgem un traseu extrem de pitoresc cale de 28 km ajungem în satul Hangu pentru a vizita biserica Mănăstirii Hangu, „Intrarea în Biserică”, ctitorie a domnitorului Miron Barnovschii între 1626-1629 şi care se remarcă prin remarcabile reprezentări zoomorfe în strane. Pe arealul comunei mai putem vedea trei frumoase biserici din lemn datând din sec. XIX. După 12 km părăsim lacul de acumulare şi după alţi 21 km oprim în satul Pipirig, important centru de artizanat (traiste, pielărie, cojocărit) şi unde putem vedea biserica din lemn „Sf. Nicolae” construită în 1801. Un drum extraordinar de frumos ne conduce 19 km spre satul Vânători-Neamţ, care abundă de obiective turistice de o mare valoare: Mănăstirea Sihăstria ctitorită în 1740 cu biserica fortificată „Naşterea Maicii Domnului” zidită în 1824, Mănăstirea de călugări Neamţ cu biserica „Înălţarea Domnului” ctitorită de Ştefan cel Mare în 1497 având picturi originare şi mormântul lui Ştefan II, paraclisele „Buna Vestire” (sec. XVI), „Sf. Gheorghe” (1796), „Adormirea Maicii Domnului” (sec. XVIII) şi o veche clopotniţă din 1497, o bibliotecă (cu peste 18.000 de cărţi rare) şi un extrem de valoros muzeu de artă bisericească. Schitul Sihla cu biserica din lemn „Schimbarea la Faţă” construită în 1763, bisericile „Sf. Pantelimon” (1820), „Sf. Ioan Boguslavul” (1834) şi „Intrarea în Biserică” (1849), biserica din lemn „Adormirea Maicii Domnului” datând din 1714, Mănăstirea (de călugări) Secu cu biserica fortificată „Tăierea Capului Sf. Ioan” (1606), mormintele mitropolitului Varlaam şi al vornicului Nestor Ureche Pădure şi Casa memorială Mihail Sadoveanu. Aici se află şi o pădure seculară de stejari cu o suprafaţă de 70,6 ha care adăposteşte o rezervaţie de zimbrii. La numai 5 km de Vânători-Neamţ traseul ajunge în oraşul Târgu Neamţ, atestat din 1580, unde putem vizita biserica Mănăstirii „Răducanu” ctitorită în 1644, cu picturi din sec. XVIII, în stil baroc şi cu pisania în limba franceză (1762), unicat în România, Mănăstirea de maici „Măgura Ocnei”  (1750-1757). biserica „Sf. Nicolae” (1752), biserici din sec XIX, bisericile din lemn „Sf. Parascheva” – Domnească (1725), „Sf. Gheorghe” (1761), „Sf. Născătoare de Dumnezeu” (armenească) (1808), „Sf. Dumitru” (1813), „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” (1832). Este şi o staţiune balneoclimateică de interes local cu ape minerale clorurate, sulfuroase, sodice, slab bicarbonatate. Ne continuăm drumul spre nord şi la 8 km oprim în satul Brusturi-Drăgăneşti pentru a vedea frumoasa biserică din lemn „Sf. Voievozi” construită în 1806. Încă 8 km şi ajungem în satul Boroaia unde se află biserica din lemn „Adormirea Maicii Domnului” datând din 1808. Nu parcurgem decât încă 16 km spre nord pentru a ajunge în punctul terminus al traseului nostru, municipiul Fălticeni, atestat din 1440. Dintre numeroasele obiective turistice vizităm biserica din lemn „Sf. Gheorghe” (sec. XVIII), refăcută în 1824, vechile biserici din sec. XVIII – XIX,  Casa Lovinescu (sec. XIX), casa din lemn în care a funcţionat fosta Şcoală Domnească (1842) şi frumosul şi valorosul pod de piatră din sec. XV. Există şi numeroase case memoriale ale căror vizitare nu trebuie să lipsească din sejurul nostru: ale scriitorilor Mihail Sadoveanu, Nicu Gane şi Ion Creangă, precum şi colecţia sculptorului Ion Irimescu. În oraş se află şi un inedit muzeu: Muzeul Apelor „M. Băcescu”. În iazurile şi heleşteele de lângă oraş, pasionaţii sportului cu undiţa pot petrece clipe de neuitat. (Punct de legătură cu Traseele V şi X).

– PIPIRIG – TÂRGU NEAMŢ – FĂLTICENI (149 km)

Pe acest frumos şi spectaculos traseu pornim din municipiul Piatra Neamţ municipiul reşedinţă de judeţ, , atestat din 1337. Aici putem vizita Curtea Domnească a lui Ştefan cel Mare construită în 1491, biserica „Sf. Ioan Botezătorul” (1497-1498) ctitorită de Ştefan cel Mare, Turnul lui Ştefan (1499), Biserica „Sf. Paraschiva” (1618), biserici din sec. XVIII – XIX, bisericile din lemn „Sf. Troiţă” (1764), „Adormirea Maicii Domnului” (1776), Casa Paharnicului (1835), Casa de lemn Hausschild (1840), Casa lui Calistrat Hogaş (1880) şi rezervaţiile geologice şi peisagistice Pietricica, Cozla, Cernegura. Rezervaţia geomorfologică Căldările Urieşilor şi Lacul de acumulare Bâtca Doamnei, un ideal loc pentru petrecerea timpului liber şi de practicare a sporturilor nautice. (Punct de legătură cu Traseul VIII). După numai 9 km oprim în satul Viişoara unde se află biserica „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Bistriţa, ctitorită de Alexandru cel Bun în 1402 şi care mai păstrează fragmentele din picturile originare datând din 1498. Aici se află mormintele lui Alexandru cel Bun şi al copiilor lui Ştefan cel Mare, Ana şi Dan. În satul Bisericani se află o ctitorie a călugărului Iosif din 1498 şi terminată de nepotul lui Ştefan cel Mare, Ştefăniţă, în 1512, biserica „Buna Vestire”, puternic fortificată. Mai parcurgem 6 km spre vest şi oprim în satul Pângăraţi pentru a vizita Mănăstirea de călugări cu biserica „Sf. Dumitru” ctitorită de Alexandru Lăpuşneanu în 1560, cu un turn-clopotniţă din sec. XIX. Aici se află şi o  rezervaţie forestieră (pădure de tisă) şi o hidrocentrală cu lac de acumulare vând suprafaţa de 153 ha. Pornim la drum şi numai după 9 km oprim în satul Tarcău unde se află Mănăstirea Tarcău cu biserica „Duminica Tuturor Sfinţilor” (1832-1833), Schitul Brateş cu biserica „Sf. Trei Ierarhi” (1940), o păstrăvărie şi Rezervaţia forestieră Munţii Goşmanu cu pădure seculară (171,3 ha.). Este un principal drum de pornire în drumeţiile spre Munţii Tarcău. La numai 4 km ajungem în oraşul Bicaz (şi dacă tot am ajuns aici să nu ezităm să mergem spre vest încă 29 km pentru a străbate sălbaticele şi spectaculoasele Chei ale Bicazului cu o lungime totală de 8 km, chei pitoreşti cu pereţi abrupţi de 300-400 m: Piatra Altarului, Piatra Arşiţei, Piatra Gloduli etc. Zona „Gâtul Abrupt”  se prezintă sub formă de canion. Este o rezervaţie complexă (955 ha) cu numeroase specii endemice şi rare de floră şi faună fiind şi loc consacrat pentru practicarea alpinismului şi până la Lacu Roşu, lac de baraj natural apărut în 1837 ca urmare a surpării unei porţiuni din Piatra Ghilcoşului, fiind situat la alt. de 980 m, având o suprafaţă de 12,6 ha şi o adâncime maximă de 10,5 m, în mijlocul lacului aflându-se zeci de trunchiuri de molid; lângă lac se află staţiunea climaterică cu acelaşi nume, lacul fiind populat cu păstrăv indigen) şi virând spre nord 4 km ajungem la frumosul Lac antropic Bicaz (Izvorul Muntelui) cu rol hidroenergetic construit în 1960 şi aflat la alt. de 505 m, având o suprafaţă de 32,6 kmp şi o adâncime maximă de 96 m. Lacul este bogat în numeroase specii de peşti (păstrăvi, obleţi, mreană, clean, scobar etc.). În mijlocul lacului se află Piatra Teiului, alcătuit din calcare compacte de vârstă cretacică, înaltă de 23 m şi declarată rezervaţie geologică. Posibilităţi de practicare a sporturilor nautice. De pe malurile lacului acces în Parcul Naţional Ceahlău. Din acest punct urmărim malul sinuos al lacului artificial şi după ce parcurgem un traseu extrem de pitoresc cale de 28 km ajungem în satul Hangu pentru a vizita biserica Mănăstirii Hangu, „Intrarea în Biserică”, ctitorie a domnitorului Miron Barnovschii între 1626-1629 şi care se remarcă prin remarcabile reprezentări zoomorfe în strane. Pe arealul comunei mai putem vedea trei frumoase biserici din lemn datând din sec. XIX. După 12 km părăsim lacul de acumulare şi după alţi 21 km oprim în satul Pipirig, important centru de artizanat (traiste, pielărie, cojocărit) şi unde putem vedea biserica din lemn „Sf. Nicolae” construită în 1801. Un drum extraordinar de frumos ne conduce 19 km spre satul Vânători-Neamţ, care abundă de obiective turistice de o mare valoare: Mănăstirea Sihăstria ctitorită în 1740 cu biserica fortificată „Naşterea Maicii Domnului” zidită în 1824, Mănăstirea de călugări Neamţ cu biserica „Înălţarea Domnului” ctitorită de Ştefan cel Mare în 1497 având picturi originare şi mormântul lui Ştefan II, paraclisele „Buna Vestire” (sec. XVI), „Sf. Gheorghe” (1796), „Adormirea Maicii Domnului” (sec. XVIII) şi o veche clopotniţă din 1497, o bibliotecă (cu peste 18.000 de cărţi rare) şi un extrem de valoros muzeu de artă bisericească. Schitul Sihla cu biserica din lemn „Schimbarea la Faţă” construită în 1763, bisericile „Sf. Pantelimon” (1820), „Sf. Ioan Boguslavul” (1834) şi „Intrarea în Biserică” (1849), biserica din lemn „Adormirea Maicii Domnului” datând din 1714, Mănăstirea (de călugări) Secu cu biserica fortificată „Tăierea Capului Sf. Ioan” (1606), mormintele mitropolitului Varlaam şi al vornicului Nestor Ureche Pădure şi Casa memorială Mihail Sadoveanu. Aici se află şi o pădure seculară de stejari cu o suprafaţă de 70,6 ha care adăposteşte o rezervaţie de zimbrii. La numai 5 km de Vânători-Neamţ traseul ajunge în oraşul Târgu Neamţ, atestat din 1580, unde putem vizita biserica Mănăstirii „Răducanu” ctitorită în 1644, cu picturi din sec. XVIII, în stil baroc şi cu pisania în limba franceză (1762), unicat în România, Mănăstirea de maici „Măgura Ocnei”  (1750-1757). biserica „Sf. Nicolae” (1752), biserici din sec XIX, bisericile din lemn „Sf. Parascheva” – Domnească (1725), „Sf. Gheorghe” (1761), „Sf. Născătoare de Dumnezeu” (armenească) (1808), „Sf. Dumitru” (1813), „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” (1832). Este şi o staţiune balneoclimateică de interes local cu ape minerale clorurate, sulfuroase, sodice, slab bicarbonatate. Ne continuăm drumul spre nord şi la 8 km oprim în satul Brusturi-Drăgăneşti pentru a vedea frumoasa biserică din lemn „Sf. Voievozi” construită în 1806. Încă 8 km şi ajungem în satul Boroaia unde se află biserica din lemn „Adormirea Maicii Domnului” datând din 1808. Nu parcurgem decât încă 16 km spre nord pentru a ajunge în punctul terminus al traseului nostru, municipiul Fălticeni, atestat din 1440. Dintre numeroasele obiective turistice vizităm biserica din lemn „Sf. Gheorghe” (sec. XVIII), refăcută în 1824, vechile biserici din sec. XVIII – XIX,  Casa Lovinescu (sec. XIX), casa din lemn în care a funcţionat fosta Şcoală Domnească (1842) şi frumosul şi valorosul pod de piatră din sec. XV. Există şi numeroase case memoriale ale căror vizitare nu trebuie să lipsească din sejurul nostru: ale scriitorilor Mihail Sadoveanu, Nicu Gane şi Ion Creangă, precum şi colecţia sculptorului Ion Irimescu. În oraş se află şi un inedit muzeu: Muzeul Apelor „M. Băcescu”. În iazurile şi heleşteele de lângă oraş, pasionaţii sportului cu undiţa pot petrece clipe de neuitat. (Punct de legătură cu Traseele V şi X).

Listeaza